APADOR-CH sesizează derapajele grave din sistemul de justiție din România

Asociația Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România (APADOR-CH) a realizat raportul pentru anul 2023, prin care identifică vulnerabilitățile statului de drept în România.

Statul de drept în UE a continuat să se deterioreze și în 2023, pe fondul slăbirii mecanismelor democratice de control, chiar sub bagheta guvernelor, conform celui mai recent Raport privind statul de drept publicat de Liberties. Este cea de-a cincea ediție, din 2019 încoace, și identifică cele mai flagrante probleme ce vizează justiția, combaterea corupției, libertatea presei, siguranța jurnaliștilor, controlul și echilibrul puterilor în stat, spațiul civic și preocupările sistemice privind drepturile omului în Uniunea Europeană în 2023.

Analiza este rezultatul colaborării între 37 de organizații pentru drepturile omului care acoperă 19 țări UE și este cel mai aprofundat exercițiu de „raportare din umbră” cu privire la statul de drept de către o rețea independentă de organizații civice. Comisia Europeană ia în considerare aceste constatări în monitorizarea anuală a statului de drept, confirmând relevanța internațională a raportului.

În democrațiile mai vechi, precum Franța, Germania, Belgia, Raportul dezvăluie provocări ocazionale, dar nu endemice, la adresa statului de drept. Adevărata îngrijorare apare atunci când există posibilitatea ca un partid extremist să preia puterea, deoarece acest lucru ar putea transforma aceste probleme sporadice într-o problemă sistemică în viitor. În alte democrații mai vechi, de exemplu Italia, Suedia, unde extrema-dreapta a ajuns la putere și erodează treptat statul de drept, degradarea pare să fie un proces treptat. Această situație ar putea fi atribuită rezistenței instituțiilor democratice din aceste țări.

În democrațiile emergente ale UE, traiectoria statului de drept poate vira rapid – fie spre redresare, fie spre declin. Un exemplu este Slovacia, unde guvernul recent instalat, inspirat de modelul Ungariei, demontează sistematic structurile democratice. Între timp, în Slovenia, noua administrație pro-democrație lucrează pentru a remedia situația. Experiența Poloniei evidențiază cât de complicată este restabilirea statului de drept. Iar Ungaria ne arată și care sunt limitele presiunilor și sancțiunilor UE pentru reformă.

Și în România fragilul stat de drept s-a degradat înainte de a apuca să se consolideze cu adevărat. Contributor cu tradiție la acest exercițiu de raportare, APADOR-CH a identificat și semnalat pentru 2023 următoarele slăbiciuni ale statului de drept în România:

• Condamnat pentru o faptă care nu există – Primarul sectorului 5 din Capitală, Cristian Popescu Piedone, condamnat initial în procesul Colectiv la 8 ani de închisoare, a fost achitat de Curtea Supremă, pe motiv că infracțiunea de care era învinuit nu a existat. Condamnarea pentru o infracțiune inexistentă este una dintre cele mai mari greșeli ale sistemului judiciar și este de natură să afecteze grav încrederea publicului în sistemul judiciar. În plus, în acest caz condamnatul fusese și încarcerat mai mult de un an;
• Avertizori neapărați – Prin Legea avertizorilor de integritate (Legea 361/2022), la adoptarea căreia a pus umărul și APDOR-CH în 2021-2022, avertizorii de integritate ar trebui să primească asistență juridică gratuită pentru a se apăra împotriva hărțuirii la care sunt supuși ca urmare a avertizărilor făcute. În practică legea a avut nevoie de ajutor pentru a fi respectată. Un avertizor din Bacău ne-a sesizat că Baroul avocaților din județ i-a refuzat asistența juridică gratuită, și nu a fost singurul. La solicitarea APADOR-CH, Uniunea Națională a Baroului de Avocați a decis să informeze toate Barourile din România cu privire la prevederile noii legi și aplicarea ei unitară;
• Anul prescrierilor – Deoarece Parlamentul nu și-a făcut treaba timp de 4 ani (2018-2022), și nu a adus modificările cerute de CCR la Codul penal, o mulțime de dosare de corupție au fost închise ca urmare a prescrierii termenelor. Presa a raportat că numărul cazurilor „soluționate” în acest mod s-a ridicat la peste 5.000 și a inclus politicieni și oameni de afaceri acuzați de corupție. Încă un motiv de scădere a încrederii populației în justiție;
• Presa, între politicieni, pariuri și amenințări – Finanțarea politică a presei cu milioane de euro anual de la partidele parlamentare a continuat să sape la independența și credibilitatea presei. În plus în 2023 a mai apărut scandalul dintre patronat și angajați în compania Ringier, în care jurnaliștii de la Libertatea și GSP au acuzat cenzura ca urmare a unor presiuni făcute de patronii unor firme de pariuri. Scandalul s-a finalizat cu concedierea jurnaliștilor. De asemenea, saga jurnalistei Emilia Șercan a continuat în 2023, când Parchetul a închis toate dosarele privind discreditarea ei, după ce a publicat investigația despre plagiatul fostului premier Nicolae Ciucă. În vara anului 2023, APADOR-CH a înaintat un memoriu către procurorul general, la Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), prin care i-a solicitat să ia măsurile necesare pentru a se asigura că instituțiile din subordine respectă legea în cazul Emilia Șercan. Din păcate nici în acest caz nu am avut o rezoluție;
• Drept de vot cu voie de la SRI – Legea Securității Naționale a României (L51/1991) a fost modificată la începutul anului 2023 prin Legea 58/2023 privind Securitatea Cibernetică. Modificările au inclus și o formulare ambiguă ce dă dreptul SRI să cenzureze orice opinii, politice sau nu, dacă instituția le consideră „amenințări la securitatea națională”. APADOR-CH a cerut Avocatului Poporului să conteste legea la Curtea Constituțională, dar instanța a decis că legea este constituțională. Ulterior, declarațiile unui general SRI în cadrul unui podcast au arătat că temerile APADOR-CH erau întemeiate. El a spus că inclusiv discursul politic al partidelor de opoziție în timpul campaniilor electorale poate fi calificat drept o amenințare pentru securitatea națională, dacă acest discurs poate schimba ordinea constituțională, și voința alegătorilor, arătând cât de pregătit este SRI să intervină în „contracararea” acestor noi tipuri de amenințări, prin operațiuni de supraveghere sau cenzură a Internetului. Din păcate a doua intervenție pe lângă Avocatul poporului, pentru a sesiza din nou CCR în acest sens, s-a lovit de un refuz, iar AVP a întrebat chiar SRI dacă există garanții legale că nu va abuza de noua lege. Serviciul Român de Informații a răspuns că aceste garanții legale există. Noi rămânem, așadar, cu aceste garanții că în super-anul electoral 2024 SRI nu ne va încălca următoarele drepturi constituționale: libertatea de exprimare (art. 30), dreptul la informare (art. 31), dreptul de vot (art. 36), dreptul de a fi ales (art. 37-). 38) și dreptul de asociere (art. 40);
• Finanțarea presei de către partide – Jumătate din subvențiile de stat primite de partidele politice sunt cheltuite pentru mass-media și propagandă politică, dar cui anume și pentru ce se dau acești bani nu se știe. APADOR-CH a propus modificarea legii astfel încât să crească transparența acestui proces și să sporească astfel încrederea în media. Un proiect de lege în acest sens se afla la finele anului 2023 în parlament, în dezbatere. Proiectul este un pas către o mai bună transparență, dar nu ajută la dezvăluirea lanțului complet de furnizori de servicii plătiți de partidele politice din subvenții de stat, de aceea APADOR-CH a propus ca raportările făcute de partide pentru cheltuirea subvențiilor să includă fiecare beneficiar final al acestor bani;
• Secretul plimbărilor prezidențiale – Pe tot parcursul anului 2023, organizațiile societății civile și mass-media au încercat să determine costul public al deplasărilor președintelui în străinătate, prin transmiterea unor cereri de informații către instituțiile publice, conform Legii 544/2001. Aceste informații de interes public au devenit un secret național bine păzit, deși nu există nicio bază legală pentru secretizarea costurilor de zbor (și nici un motiv de securitate națională). Corespondența dintre APADOR-CH și Administrația Prezidențială și Secretariatul General al Guvernului României (SGG) pe această temă a fost ridicolă și absurdă, întrucât cele două instituții au dat vina una pe alta pentru autoratul încadrării documentelor publice în secrete de stat. Această situație face din România o țară din UE în care costul vizitelor prezidențiale este ținut secret printr-un document care este clasificat de instituții secrete, al cărui secret este și nejustificat întrucât este imposibil de aflat cine a emis acest document, de ce a fost ținut secret și ce conține. Jurnaliștii de la Recorder au estimat călătoriile președintelui în ultimul an, calculând toate aeronavele private de lux în raport cu costurile pentru alți omologi din UE, și au invitat publicul să trimită prin e-mail o petiție către Administrația Prezidențială prin care solicită publicarea acestor cheltuieli. Inițiativa a adunat peste 40.000 de semnatari, dar în ciuda presiunii publice, președintele – aflat la sfârșitul anului într-un turneu în mai multe țări africane, unde a zburat cu mai multe avioane private – a refuzat să dezvăluie informațiile. APADOR-CH a inițiat proceduri judiciare pentru declasificarea acestor informații;
• Condamnarea la moarte a ONG-urilor din cauza pierderii unor procese de interes public – Asociația Salvați Bucureștiul și Miliția Spirituală sunt două ONG-uri care, de-a lungul anilor, au contestat în instanță diverse acte de urbanism emise de autoritățile locale din București în legătură cu mai multe dezvoltări imobiliare. În 2017 a început o serie de procese în care organizațiile contestau avize de mediu și acte emise de autoritățile publice, în cazul unor construcții pe care locuitorii zonei vizate le contestau. În procese au intervenit și beneficiarii acelor construcții, companii puternice din piață, care au angajat firma de avocatură a unui fost ministru de justiție și au câștigat procesele, punând în sarcina organizațiilor contestatoare cheltuieli de judecată exorbitante, pe care acestea nu le-au putut plăti. Rezultatul a fost că ambele organizații au fost dizolvate în justiție, în 2022 și 2023, ca urmare a incapacității de plată. Acest gen de intimidare prin cheltuieli de judecată mari este un mijloc prin care atât autoritățile statului cât și firmele puternice au reușit să le închidă gura cetățenilor și organizațiilor civice care s-au opus unor proiecte controversate din mediu, urbanism și chiar din domeniul informării publice. APADOR-CH a făcut o propunere de modificare a Codului de procedură civilă, prin care cheltuielile de judecată în astfel de procese de interes public să fie suportate de fiecare parte, și nu doar de cea care pierde procesul. Dizolvarea unor organizații civice, care în acest caz au încercat să oblige autoritățile să-și facă datoria față de cetățeni, privează spațiul civic de actori esențiali în orice democrație;
• Azilele care-și torturau beneficiarii – La începutul anului 2023, mai multe anchete de presă au scos la iveală abuzuri grave, rele tratamente și încălcări ale drepturilor omului comise pe o perioadă lungă de timp în mai multe aziluri de bătrâni și persoane cu nevoi speciale din apropierea Capitalei. Centrele erau private, dar primeau finanțare publică pentru serviciile prestate, iar investigațiile jurnaliştilor, care au continuat în lunile următoare, au scos la iveală și legături între managerii centrelor și politicienii de la putere. Investigațiile mass-media au fost determinate de mai multe rapoarte ale Centrului de Resurse Juridice (CRJ), o organizație neguvernamentală care efectuează vizite de monitorizare inopinate în astfel de centre, și care semnalase deja situația de la sfârșitul anului 2022, dar autoritățile nu au luat măsuri, preferând să se prefacă uimite abia când situația a fost expusă în media, iar organele de cercetare penală s-au autosesizat și au descins în respectivele azile. Pacienții au fost transferați la spitale și 24 de persoane implicate în schemă au fost arestate. În ciuda scandalului imens, problema a dispărut de pe agenda publică în mai puțin de câteva luni, astfel că până la sfârșitul anului 2023 nu existau informații despre evoluția anchetei, iar politicienii acuzați au început să revină în viața publică, susținând că nu au nimic de-a face cu asta.