Apelul Președintelui ANPM către autoritățile locale: „Este nevoie urgentă de măsuri anticaniculă, pentru a proteja sănătatea oamenilor și mediul”

Având în vedere că urmează zile de foc în toată România este nevoie de un efort comun al autorităților locale și al celor care administrează apele, în această perioadă, pentru a face aerul ușor mai respirabil și pentru conservarea cât mai bună a mediului natural, subliniază Laurențiu Alexandru Păștinaru, Președintele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM).

Printre măsurile care pot scădea temperatura aerului în zonele locuite și pot proteja sănătatea oamenilor sunt: curățarea și stropirea străzilor, irigarea spațiilor verzi, montarea corturilor anticaniculă și curățarea lacurilor naturale sau artificiale.

„Câteva grade mai puțin contează în zilele în care temperaturile exterioare depășesc cu mult limita confortului în localități, de aceea fac un apel la toate primăriile din țară să ia măsuri care pot proteja sănătatea oamenilor , a animalelor fără stăpân și a păsărilor sălbatice.

În astfel de situații nu trebuie să existe justificări de tipul „nu avem bani să stropim străzile”, „e prea scump să pornim seara fântânile arteziene” sau „nu ne permitem să irigăm parcurile”, pentru că sănătatea publică și cea a mediului sunt cele mai importante, pe termen lung. Aceste practici chiar pot face aerul mai respirabil în zilele caniculare”, subliniază Laurențiu Alexandru Păștinaru.

11:15, 09.10.2024 • ACTUALITATE

ANPM aduce speranță în județul Galați: Președintele Laurențiu Păștinaru, alături de echipă, sprijină familiile afectate de inundații

Președintele ANPM a pregătit o listă de 10 practici, la care pot recurge autoritățile locale, pentru sănătatea oamenilor, animalelor și păsărilor, respectiv autoritățile care administrează lacurile, pentru protejarea mediului acvatic:

1. Irigarea spațiilor verzi din parcuri, la primele ore ale dimineții sau după apusul soarelui, acolo unde există sisteme de irigații sau stropirea acestor suprafețe cu ajutorul unor rezervoare montate pe mașini, pentru a păstra cât mai mult vegetația verde;

2. Umplerea cu apă a spațiilor amenajate pentru lacuri sau iazuri, din locurile publice, pentru că pot face aerul mai respirabil;

3. Montarea corturilor anticaniculă, în punctele intens circulate din orașe, în care oamenii să poată primi un pahar cu apă și să se poată odihni la umbră, în cazul în care au nevoie;

4. Pornirea fântânilor arteziene stradale sau din parcuri, pe timpul zilei și seara, contribuie la răcorirea atmosferei;

5. Stângerea deșeurilor de pe străzi este un alt demers important pentru sănătatea publică în această perioadă, având în vedere că deșeurile degajă mirosuri greu de suportat, din cauza temperaturilor rdicate;

6. Măturatul mecanizat este recomandat cât mai frecvent, înaintea procesului de stropire a arterelor de circulație, mai ales că poate contribui și la scăderea nivelului de particule PM 2,5 și PM 10, din atmosferă;

7. Umiditatea de pe suprafața drumurilor contribuie semnificativ la răcorirea zonelor locuite, de aceea ar trebui să devină o practică obișnuită, seara, pe timpul nopții sau dimineața, o singură trecere putând fi eficientă chiar și câteva ore;

8. Limitarea lucrului în spațiile exterioare, în mijlocul zilei și respectarea obligațiilor legale ale angajatorilor față de angajați nu este opțiune facultativă, de aceea, autoritățile locale ar trebui să facă apel la firmele ale căror activități presupun activități în aer liber, să ia în considerare adaptarea programului de lucru la situația actuală și să asigure hidratarea angajaților respectivi;

9. Amplasarea de recipiente cu apă pentru animalele fără stăpân și pentru păsările sălbatice, în locurile publice, poate face mai suportabilă o zi extrem de călduroasă și pentru aceste suflete;

10. Curățarea lacurilor din parcuri, dar și din medii naturale, de către cei abilitați să facă acesst tip de activitate este foarte importantă pentru viețuitoarele din mediul acvatic. Specialiștii ANPM în domeniul biodiversității susțin că, procesul de eutrofizare, adică excesul de nutrienți de tipul fosforului și azotului, din ape, favorizează dezvoltarea excesivă a vegetației acvatice, în detrimentul calității apei, iar acest fenomen provoacă moartea organismelor acvatice, prin hipoxie.