Aproape 1400 de deținuți de la Rahova au solicitat să voteze în primul tur. Situația pe unități de detenție
Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a anunțat datele centralizate privind intenția de vot a persoanelor private de libertate pentru primul tur al alegerilor prezidențiale, de duminică, 24 noiembrie 2024. Conform situației transmise până vineri, 21 noiembrie, 20.512 deținuți cu drept de vot și-au exprimat în scris dorința de a vota, folosind urna mobilă.
Situația centralizată: cele mai multe solicitări la Rahova
Cel mai mare număr de cereri pentru urna specială a fost înregistrat la Penitenciarul București-Rahova, unde 1.397 de persoane vor să își exercite dreptul de vot. Pe locul al doilea se află penitenciarele Arad și Giurgiu, fiecare cu câte 1.071 de cereri. La nivel național, peste 90% dintre persoanele private de libertate care nu și-au pierdut drepturile electorale au optat pentru participarea la scrutin.
La polul opus, Centrul Educativ Târgu Ocna a raportat doar 24 de cereri de vot, acesta fiind cel mai mic număr înregistrat într-o unitate de detenție.
Drepturile electorale ale persoanelor private de libertate
Dintr-un total de aproximativ 25.000 de persoane aflate în sistemul penitenciar din România, 22.647 au fost identificate cu drept de vot, în timp ce 2.049 deținuți nu pot vota, având această interdicție.
Reprezentanții ANP au subliniat că datele nu sunt finale, având în vedere că deținuții pot depune cererile de vot prin intermediul urnei speciale până sâmbătă, 23 noiembrie, ora 10:00, conform deciziei Biroului Electoral Central.
Participare record a deținuților
Intenția de vot exprimată de 20.512 persoane reprezintă un procent remarcabil, reflectând interesul crescut pentru alegerile prezidențiale. Pentru desfășurarea procesului electoral, urnele mobile vor fi transportate în toate unitățile de detenție din țară.
La nivel național, populația generală include aproximativ 19 milioane de alegători, dintre care circa 10% sunt persoane private de libertate. Participarea masivă a deținuților subliniază importanța asigurării accesului egal la procesul electoral, indiferent de statutul juridic al cetățenilor.