Apusul unei ere! Mineritul moare în fiecare zi! Ce punem în schimb

România mai are huilă pentru 25 de ani și lignit pentru 100 de ani, dar în câțiva ani va închide definitiv producția de cărbune. Un document de la Ministerul Energiei spune ce va apărea în loc.

După 2030, România va putea vorbi la trecut despre producția de cărbune și despre cea de generare de curent din huilă și lignit. Conform Planului Național Integrat pentru Energie și Climă (PNIESC), minele de lignit din cadrul Complexului Energetic Oltenia (CEO) se vor închide etapizat, după cum urmează:

• 2026: Cariera Jilț Sud
• 2027: Cariera Pinoasa
• 2028: Cariera Rovinari
• 2029: Cariera Roșia
• 2030: Cariera Jilț Nord

Pe lângă închiderea minelor, este prevăzută și închiderea centralelor electrice pe bază de lignit din cadrul CEO, după cum urmează:

• 2026: Grupurile Rovinari 3 și Turceni 7
• 2027: Grupurile Rovinari 1 și Turceni 6
• 2028: Grupurile Rovinari 2 și Turceni 8
• 2029: Grupul Turceni 9
• 2030: Grupul Turceni 5

În Valea Jiului, în 2024, mai sunt funcționale două mine:

• Mina Lupeni: Conform PNIESC, aceasta se va închide in 2026.
• Mina Vulcan: Conform PNIESC, aceasta se va închide in 2029.

România renunță la minerit pentru că trebuie să se alinieze la obiectivele UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Închiderea minelor de cărbune este o măsură necesară pentru a atinge aceste obiective. De asemenea, Guvernul României dorește să treacă la o economie verde, bazată pe surse de energie regenerabilă. Închiderea minelor de cărbune este o etapă importantă în acest proces.

Ce resurse mai avem

Resursele de lignit din România sunt estimate la 690 milioane de tone, din care exploatabile în perimetre concesionate 290 milioane de tone. La un consum mediu al resurselor de 4,5 milioane de tep/an, gradul de asigurare cu resurse de lignit este în jur de 25 ani în condițiile în care în următorii ani consumul va rămâne constant și nu vor mai fi puse în valoare alte zăcăminte de lignit.  Puterea calorifică medie a lignitului exploatat în România este de 1.800 kcal/kg. Resursele de huilă din România cunoscute sunt de 232 milioane de tone [85 mil. tep] din care exploatabile în perimetre concesionate 83 milioane de tone [30 mil. tep]. La un consum mediu al rezervelor de 0.3 milioane de tep/an gradul de asigurare cu resurse de huilă este de 100 ani dar exploatarea acestei resurse energetice primare este condiționată de fezabilitatea economică a exploatărilor.  Puterea calorifică medie a huilei exploatate în România este de 3.650 kcal/kg. Lignit nu se mai scoate nicăieri în Europa. Noi îl mai utilizăm pentru că termo­centralele de la Turceni, Rovinari și Craiova sunt situate în imediată apropiere a zăcămintelor.

Cu ce înlocuim cărbunii

Pentru a reduce dependența de combustibili fosili și pentru a orienta investițiile către surse regenerabile de energie, România a reliefat în cadrul documentelor programatice, respectiv Planul Național Integrat Energie Schimbări Climatice (PNIESC), Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și Strategia pe Termen Lung a României pentru Reducerea Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră (STL), obiectivele de mediu și energie pentru anul 2030.

România se bazează pe un mix energetic diversificat și echilibrat, bazat în principal pe resurse interne, iar sursele regenerabile de energie, eficiența energetică, gazele naturale în amestec cu hidrogen și energia nucleară au un rol important. Astfel, procesul de phase-out cărbune, obiectiv asumat de către Guvernul României pentru anul 2032, reprezintă o acțiune necesară pentru atingerea obiectivelor climatice pentru anul 2030, dar obligă la o corelare cu punerea în operare a unor capacități energetice pe bază de surse regenerabile de energie cu emisii reduse de carbon, precum și la infrastructura aferentă acestora. De asemenea, prin implementarea PNRR, România are în vedere investiții în noi capacități de producție de 950 MW de energie electrică din surse regenerabile (solar și eolian onshore), cu o alocare de 460 milioane de euro, iar prin Fondul pentru modernizare sunt prevăzute scheme de dezvoltare de capacități regenerabile de energie, având ca obiectiv implementarea a cca. 10 GW eolian și solar până în anul 2030, se spune într-un document de la Ministerul Energiei.

În ceea ce privește gazul natural ca și combustibil de tranziție de la cărbune la surse regenerabile, odată cu aprobarea Planului de restructurare al Complexului Energetic Oltenia au fost aprobate de către BEI 2 investiții în centrale pe gaze naturale cu ciclu combinat (CCGT), în total 1.325 MW, cu finanțare de 2.091 milioane de euro, tot din Fondul pentru modernizare. In același timp, tot pentru a reduce dependența de combustibili fosili și pentru a orienta investițiile către surse regenerabile de energie, dar și pentru a facilita și sprijini un cadru legislativ și de reglementare pentru investițiile private în producția de energie electrică din surse regenerabile, Ministerul Energiei are în curs de dezvoltare mecanismul Contracte pentru diferență (CD), ca principal instrument de stimulare a investițiilor în tehnologii cu emisii reduse de carbon, în special din surse regenerabile, pentru o capacitate instalată de 5 GW până în anul 2028.

Aplicarea mecanismului va asigura un venit predictibil pe termen lung pentru noii producători de energie și totodată, o scădere a prețului pe piețele de energie, datorată creșterii cantităților de energie vehiculate pe aceste piețe.

Conform studiilor realizate de către Banca Mondială, România are un potențial tehnic al energiei eoliene offshore de 76 GW, ceea ce a condus la elaborarea proiectului de Lege privind energia eoliană offshore, care, la sfârșitul anului 2023 a fost trimis spre adoptare Parlamentului, întrucât adoptarea unui cadru legislativ adecvat este un demers important în asigurarea rezilienței energetice a României.

Dezvoltarea investițiilor în sursele regenerabile de energie implică, totodată, asigurarea (i) capacităților de producție base-load, respectiv grupuri energetice nucleare, (ii) capacităților de echilibrare a rețelei, respectiv CCGT-hydrogen ready și capacități de stocare, precum și (iii) întărirea și extinderea infrastructurii de transport și distribuție și (iv) dezvoltarea interconectărilor cu statele vecine.