Ar putea omenirea să dispară în următorii 10.000 de ani? O nouă carte lansează un avertisment crucial pentru viitorul speciei noastre

Într-un demers care amintește de distopia clasică a lui H.G. Wells, Mașina timpului, autorul și biologul evoluționist Henry Gee propune în noua sa carte, The Decline and Fall of the Human Empire, o analiză profundă, dar îngrijorătoare a traiectoriei speciei umane. Spre deosebire de Wells, care imagina o umanitate degenerată în viitorul îndepărtat, Gee aduce în discuție un orizont temporal mult mai apropiat: nu mai mult de 10.000 de ani rămași pentru Homo sapiens.

Această predicție nu este o simplă părere, ci se bazează pe o serie de analize statistice și ecologice care indică un declin accelerat al capacității noastre de a susține viața pe Pământ. Lucrarea lui Gee, apărută la editura Picador, se remarcă atât prin stilul său accesibil și plin de umor, cât și prin forța argumentativă cu care susține ideea unui sfârșit inevitabil al civilizației umane, scrie The Conversation.

O specie condamnată de propriul succes

Cartea este structurată în trei părți – Ascensiune, Declin și Evadare – care urmăresc traseul evolutiv al omului, de la originile sale arhaice până la poziția dominantă actuală. Gee descrie un trecut în care populațiile umane au fost mici, fragmentate și vulnerabile, cu momente în care aproape au dispărut în urma unor evenimente climatice severe. În prezent, populația globală a crescut exponențial, dar cu un cost uriaș asupra ecosistemelor.

Potrivit autorului, acest succes aparent ascunde vulnerabilități majore. Populațiile în declin, fertilitatea redusă, pierderea biodiversității și dezechilibrele ecologice se numără printre semnele clare ale unei specii care își consumă rapid resursele de supraviețuire.

Un viitor cu semne de întrebare

Gee apelează inclusiv la modelul statistic dezvoltat de astrofizicianul J. Richard Gott, care sugerează, în termeni probabilistici, că ne aflăm în a doua jumătate a existenței speciei noastre. În acest context, o dispariție în următoarele milenii devine o ipoteză plauzibilă. Ideea de „datorie de extincție” – adică distrugerea habitatului până la punctul în care o specie nu mai poate supraviețui – este centrală în argumentația autorului.

Exemplele istorice și biologice, precum degenerarea dinastiei Habsburgilor din cauza consangvinității sau declinul calității spermei masculine la nivel global, sunt aduse ca dovezi ale fragilității genetice și fiziologice tot mai accentuate a omului modern.

Soluțiile – între știință și improbabil

Cartea nu se limitează la o diagnoză pesimistă. Gee indică direcții de acțiune, cum ar fi reducerea drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră, restaurarea habitatelor naturale și, într-un plan mai îndrăzneț, colonizarea altor planete. Totuși, experiențe precum eșecul proiectului Biosphere 2 din anii ’90 sugerează că suntem departe de capacitatea de a recrea ecosisteme autosustenabile în afara Pământului.

Deși propune ca ipoteză viabilă colonizarea Lunii sau a planetei Marte, Gee consideră că acest obiectiv este, în cel mai bun caz, la câteva secole distanță. Până atunci, spune autorul, deciziile luate acum pot face diferența între o extincție iminentă și o prelungire a existenței noastre colective.

The Decline and Fall of the Human Empire este o carte care invită la reflecție profundă

Fără a recurge la senzaționalism, Gee reușește să transforme o analiză științifică riguroasă într-un manifest lucid despre fragilitatea umană. Mesajul său este clar: dacă nu putem opri timpul, poate că încă putem cumpăra puțin din el – cu prețul unei schimbări radicale în modul în care trăim pe această planetă.