Are România bani! Masa monetară a crescut. Merge tiparnița?
Leii aflați în circulație, în România, la sfârșitul lunii aprilie, ajunseseră la un sold de 689,379 miliarde, în creștere nominală cu 1,4 la sută (1,3 la sută în termeni reali), față de luna martie 2024, iar în raport cu aprilie 2023, masa monetară a crescut cu 11,4 la sută (5,2 la sută în termeni reali), arată datele publicate de Banca Națională a României (BNR).
Avem bani, dar mai trebuie să știm și cum să-i folosim.
Masa bănească, aflată în acest moment în circulație (numerarul din afara sistemului bancar), reflectă posibilitățile financiare ale populației și sumele aparținând diferiților agenți economici, din piață, iar România se vede că stă bine la capitolul ,,bancnote de hârtie”.
Populația pune mai mulți bani la ciorap, pe fondul creșterii pensiilor, și anunțatelor majorări salariale. Economiile făcute de populație în lei au crescut cu 2,3 la sută, în aprilie, față de luna anterioară, până la 231,144 miliarde lei, și cu 21,7 la sută (15,0 la sută în termeni reali), față de aceeași perioadă a anului 2023.
Nici valuta nu e de ocolit, când e vorba de strâns bani la saltea.
Depozitele în valută ale gospodăriilor populației, exprimate în lei, au crescut cu 0,8 la sută față de luna martie 2024, până la 120,616 miliarde lei (exprimate în euro, acestea au crescut cu 0,6 la sută, până la 24,240 miliarde euro).
Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2023, creșterea acestui indicator exprimat în lei a fost de 0,1 la sută (-0,7 la sută, în cazul exprimării indicatorului în euro).
Depozitele totale în valută ale rezidenților, exprimate în lei, reprezentând 29,4 la sută în volumul total al depozitelor clienților neguvernamentali, au crescut cu 0,4 la sută, în aprilie, față de luna martie 2024, ajungând până la nivelul de 173,685 miliarde lei (exprimate în euro, acestea s-au majorat cu 0,3 la sută, până la 34,905 miliarde euro).
Comparativ cu luna aprilie 2023, indicatorul exprimat în lei a crescut cu 2,4 la sută (1,6 la sută, în cazul exprimării indicatorului în euro).
Și creditarea acordată de bănci și populației și firmelor a progresat.
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit, bănci și IFN, a crescut, în luna aprilie 2024, cu 0,9 la sută, față de martie 2024 (0,8 la sută în termeni reali), până la nivelul de 391,444 miliarde lei.
Creditul în lei a fost dominant, cu o pondere de 68,7 la sută, în volumul total al creditului neguvernamental acordat, crescând cu 0,7 la sută, în aprilie, iar creditul în valută exprimat în lei, cu o pondere de 31,3 la sută în totalul creditului neguvernamental, a crescut cu 1,4 la sută (1,3 la sută, în cazul exprimării indicatorului în euro).
Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2023, creditul neguvernamental a înregistrat o creștere de 5,8 la sută (-0,1 la sută în termeni reali), pe seama majorării cu 7,3 la sută a componentei în lei (1,3 la sută în termeni reali) și cu 2,8 la sută a componentei în valută exprimată în lei (1,9 la sută în cazul exprimării indicatorului în euro).
Depozitele în lei ale altor sectoare (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare) au scăzut cu 0,2 la sută (până la 185,095 miliarde lei), față de luna precedentă, iar față de luna aprilie 2023, au înregistrat o creștere de 10,3 la sută (4,1 la sută în termeni reali).
Depozitele în valută ale altor sectoare, exprimate în lei, au scăzut cu 0,4 la sută față de luna martie 2024, până la 53,068 miliarde lei (exprimate în euro, acestea s-au diminuat cu 0,6 la sută, până la 10,665 miliarde euro). Comparativ cu aprilie 2023, indicatorul exprimat în lei s-a majorat cu 8,0 la sută (7,2 la sută, în cazul exprimării indicatorului în euro).
Masa monetară se calculează prin scăderea din activele externe a pasivelor externe.
Activele externe includ credite acordate nerezidenților; depozite plasate la nerezidenți; titluri de natura datoriei deținute (emise de nerezidenți); acțiuni deținute și alte participații de capital la nerezidenți; aurul monetar.
Pasivele externe includ resursele atrase de la nerezidenți: depozite; titluri de natura datoriei emise pe piețele externe.
Începând cu ianuarie 2014, conform noilor standarde statistice internaționale (SEC 2010), alocările de DST de la FMI sunt incluse în pasivele externe.
Activele interne includ credite acordate rezidenților; titluri de natura datoriei deținute (emise de rezidenți); acțiuni deținute și alte participații de capital la rezidenți.
Pasivele interne includ resursele atrase de la rezidenți: depozite cu durată inițială mai mare de doi ani (inclusiv depozitele rambursabile după notificare la mai mult de trei luni); titluri de natura datoriei cu maturitate mai mare de doi ani emise pe piața internă; capital și rezerve.
BNR a precizat că o nouă statistică privind banii în circulație, în România, va fi publicată în 25 iunie.
După alegeri se va vedea cine a câștigat bani, și cine a pierdut, și pe unde au circulat ,,leișorii” nostri.