Argentina declasifică peste 1.850 de documente despre naziștii care au fugit în această țară
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/04/Adolf-Eichmann.jpg)
Autoritățile argentiniene au declasificat recent peste 1.850 de documente care oferă o imagine detaliată asupra activităților desfășurate de naziști în Argentina și în alte țări sud-americane, imediat după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial.
Informațiile, acum disponibile pe portalul oficial al statului argentinian, includ detalii despre figurile marcante precum Adolf Eichmann, Josef Mengele, Klaus Barbie și Erich Priebke.
Președintele Javier Milley a ordonat desecretizarea
Publicarea acestor materiale face parte dintr-un efort mai larg de transparentizare inițiat de președintele Argentinei, Javier Milley. Documentele, structurate în dosare tematice, nu se limitează doar la faptele comise de criminalii de război naziști refugiați în America de Sud, ci includ informații despre activitățile armatei argentiniene în timpul regimului militar din perioada 1976–1983.
Potrivit anchetelor incluse în documentele declasificate, în jur de 10.000 de naziști ar fi fugit în America de Sud, în special în Argentina, după căderea regimului nazist. Mulți dintre aceștia ar fi fost ajutați de reprezentanți ai Vaticanului, care le-ar fi furnizat acte de identitate falsificate, facilitând astfel fuga din Europa și ascunderea pe continentul sud-american.
Figuri-cheie în documentele desecretizate: Eichmann, Mengele, Barbie și Priebke
Printre cei menționați în dosarele declasificate se numără Josef Mengele, medicul lagărului de la Auschwitz, cunoscut pentru experimentele inumane efectuate pe prizonieri. Mengele a reușit să se ascundă ani la rând în America de Sud, ferit de autorități. Adolf Eichmann, arhitectul logistic al Holocaustului, este o altă figură-cheie documentată. Capturat în Argentina de Mossad în 1960, Eichmann a fost ulterior judecat și executat în Israel.
Documentele includ și referiri la Klaus Barbie, fost ofițer Gestapo responsabil de represiuni violente împotriva Mișcării de Rezistență din Franța, precum și la Erich Priebke, implicat în masacru de la Ardeatine din 1944, în Italia.
Declasificarea acestor dosare deschide noi perspective pentru cercetători, istorici și autoritățile judiciare din întreaga lume. Informațiile pot contribui la înțelegerea rețelelor internaționale care au facilitat fuga naziștilor și la aprofundarea cunoașterii asupra implicării instituțiilor religioase și statale în protejarea acestora. Totodată, ele oferă o oportunitate rară de a analiza impactul regimurilor autoritare asupra memoriei colective și a justiției postbelice.