Arheologia susține credința? Descoperire impresionantă sub Biserica Sfântului Mormânt, ce confirmă Evanghelia după Ioan
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/04/Descoperire-impresionanta-sub-Biserica-Sfantului-Mormant-ce-confirma-Evanghelia-dupa-Ioan.jpg)
Un nou val de entuziasm și fascinație cuprinde comunitatea științifică și religioasă deopotrivă, după ce cercetătorii care efectuează săpături sub Biserica sfântului Mormânt din Ierusalim au descoperit urme concrete ce par să susțină una dintre cele mai poetice și simbolice pasaje din Evanghelia după Ioan. Mai precis, este vorba despre ideea că mormântul în care Iisus Hristos ar fi fost înmormântat după răstignirea sa se afla într-o grădină — un spațiu viu, fertil, în contrast cu moartea de pe Golgota.
Ce spune Biblia despre biserica Sfântului Mormânt și cum confirmă știința
Pasajul din Ioan 19:41 menționează că „în locul unde a fost răstignit Iisus, era o grădină, iar în grădină un mormânt nou”. Acest detaliu a fost, pentru mult timp, considerat mai degrabă un artificiu literar menit să accentueze contrastul între moarte și viață, între suferință și renaștere. Însă recenta descoperire arheologică oferă un strat nou de semnificație, de data aceasta ancorat în realitatea materială a locului.
În timpul săpăturilor efectuate în cadrul lucrărilor de restaurare a podelei bisericii, cercetătorii de la Universitatea Sapienza din Roma au găsit urme de măslini și viță de vie datând de acum 2.000 de ani — exact din perioada în care se presupune că a trăit Iisus. Aceste urme vegetale au fost descoperite în zona presupusă a mormântului, sugerând că spațiul chiar fusese folosit în scopuri agricole.
Cum au fost posibile săpăturile și ce mai s-a descoperit
Timp de decenii, renovările serioase ale Bisericii Sfântului Mormânt au fost blocate de tensiuni între cele trei comunități religioase care administrează lăcașul — Patriarhia Ortodoxă, Custodia Franciscană a Țării Sfinte și Patriarhia Armenească. Totuși, în 2019, aceste grupuri au căzut de acord asupra necesității unei renovări care să înlocuiască podeaua din secolul al XIX-lea. Acest consens a permis și realizarea unor săpături arheologice coordonate de profesoara Francesca Romana Stasolla.
Sub stratul de piatră, echipa a descoperit o veche carieră de piatră, folosită în Epoca Fierului, transformată ulterior în necropolă în perioada celui de-al Doilea Templu. Iar între exploatarea carierei și ridicarea primei biserici (la ordinul împăratului Constantin în secolul al IV-lea), terenul pare să fi fost transformat într-un teren agricol. Ziduri joase din piatră și urme de sol fertilizat cu grijă au fost identificate ca dovezi ale unei grădini — o grădină reală, care ar putea fi „grădina” menționată în textul biblic.
Mărturii, nu dovezi absolute
Francesca Romana Stasolla a fost rezervată în a afirma că descoperirile confirmă în mod categoric locul în care a fost îngropat Iisus Hristos. În schimb, ea a subliniat valoarea istorică și spirituală a acestor revelații. Pentru ea, „comoara adevărată” constă în înțelegerea felului în care generații întregi de oameni au văzut acest loc și au exprimat credință profundă în semnificația lui.
Stasolla a mai precizat că analiza completă a tuturor descoperirilor — care includ monede și ceramică din perioada secolului al IV-lea — va dura ani de zile. Însă ceea ce este deja clar este că locul are o istorie bogată, stratificată, ce reflectă nu doar faptele trecute, ci și intensitatea emoțională și religioasă cu care oamenii l-au investit de-a lungul mileniilor.
Locul în care se află astăzi Biserica Sfântului Mormânt a fost ales în mod deliberat de către împăratul Constantin cel Mare, care a decis să marcheze acolo punctul central al credinței creștine. În secolul IV, când creștinismul a devenit religie tolerată în Imperiul Roman, prima versiune a bisericii a fost ridicată chiar peste această fostă carieră de piatră devenită necropolă. Construcția actuală, în stil romanic, datează din perioada cruciadelor.
Acest spațiu sacru este considerat de credincioși ca înglobând atât Golgota (locul răstignirii), cât și mormântul în care trupul lui Hristos ar fi fost pus după moartea sa. Este, de asemenea, cel mai important obiectiv de pelerinaj creștin din lume.