Armonia în familie: gătitul ca semn de iubire pentru cei dragi

Nicăieri nu e mai bine ca acasă, spune o zicală autohtonă – și nicio masă nu e ca aceea alături de familie, arată un studiu recent realizat online de compania de cercetare iVox la comanda producătorului de legume congelate Bonduelle.

Ce loc (mai) ocupă mâncarea în viața privată a românilor? În epoca restaurantelor take-away, a gastronomiei ca hobby, a cursurilor (și diplomelor!) de gătit pe internet, a ingredientelor exotice la prețuri accesibile practic pentru toată lumea, mai este valabilă legenda despre mâncarea cea mai bună din lume, care pentru români e doar acasă? Ce funcție afectivă mai are masa alături de cei dragi, într-o eră în care ne ducem viața mai mult pe internet? Mai au românii nostalgia felurilor de mâncare pregătite de bunica ori de mama? Și, cel mai important, mai este mâncarea gătită acasă privită ca un semn de afecțiune față de cei dragi din jurul nostru?

Pe scurt, răspunsul este că românii continuă să prețuiască mult mesele alături de apropiați, potrivit recentului studiu intitulat „Găteşti pentru cei dragi? Cum pui dragostea în farfurie?”, realizat de Bonduelle prin intermediul compania de cercetare de piață iVox. Și își exprimă sentimentele față de cei apropiați lor și prin intermediul mâncării. Gătitul cu dragoste nu e doar un slogan, ci un principiu de viață pentru familiile românilor.

Dacă aproape o jumătate din respondenți (44%) își exprimă pur și simplu prin viu grai aprecierea pentru familie sau prieteni, puțin peste o treime (35%) au declarat că își demonstrează afecțiunea oferind un cadou, în vreme ce unu din cinci români (19%) gătește mâncarea preferată a persoanei dragi.

Masa în familie, o regulă pentru majoritatea familiilor, dar doar o dată pe zi

De asemenea, studiul Bonduelle confirmă rezistența în timp a uneia dintre cele mai persistente trăsături comunitare ale românilor, respectiv convivialitatea: masa în familie a rămas liantul intergenerațional ultim, care aduce alături părinți, copii și bunici.

Astfel, majoritatea respondenților (53%) spun că iau masa alături de familie sau de cei dragi cel puțin o dată pe zi, respectiv seara. În același timp, o cincime dintre respondenți (20%) au declarat că în ultimul an au luat masa cu familia chiar de mai multe ori pe zi. Este posibil ca acesta să fie un efect colateral al muncii la domiciliu, care a forțat adulții să își împartă majoritatea timpului cu copiii, părinții și, uneori, cu membri ai familiei extinse.

Mâncarea preparată acasă și-a păstrat aproape intact și rolul său afectiv. Atunci când iau masa cu familia, aproape 80% dintre cei care au răspuns întrebărilor sondajului preferă să mănânce mâncare gătită în casă. Circa 13% dintre respondenți au declarat că în astfel de ocazii preferă să iasă să mănânce în oraș. Pe de altă parte, proporția celor care pentru asemenea ocazii comandă mâncare pentru a fi livrată la domiciliu este de doar 8%, astfel că locul meselor pregătite și consumate în familie pare asigurat și în viitor.

Cine gătește cel mai bine: soția sau… soțul?

La întrebarea „cine gătește cel mai bine din familie?” răspunsurile, în mod previzibil, au indicat persoanele cele mai apropiate de respondenți: 45% dintre aceștia au spus că mama, iar 43% s-au referit la partenerul de viață – categorie care, atenție, include și bărbații!

Pentru majoritatea românilor, gătitul pentru ocazii alături de familie nu este privit ca o corvoadă, dimpotrivă. Aproape două treimi dintre respondenți (63%) declară că le face cea mai mare plăcere să gătească pentru familie, fapt care confirmă că luatul mesei împreună rămâne una dintre ocaziile importante din viața familiilor din România.

Internetul, sursa principală de rețete, iar pizza concurează cu sarmalele

Însă ceea ce privește preferințele culinare și sursele de informare, se înregistrează câteva surprize: deși circa patru din zece respondenți au declarat că rețeta lor cea mai apreciată o au de la mama, cei care au găsit-o pe internet reprezintă o proporție apropiată – 30%. O combinație de factori – disponibilitatea ingredientelor, accesul facil la informații culinare pe internet, cunoașterea unei limbi străine și, probabil, călătoriile în afara granițelor – au transformat deja tabloul preferințelor gastronomice ale românilor. De altfel, internetul este principala sursă de informare despre rețete (46%), urmat de membrii familiei (27%), bloguri și rețete video (13%).

Aceeași tendință de internaționalizare a gusturilor culinare se înregistrează în cazul felurilor de mâncare preferate: o majoritate clară a respondenților gătesc cel mai des preparate tradițional românești (74%), însă cei care preferă bucătăria italiană reprezintă aproape 9% din total, în vreme ce nicio altă cultură gastronomică străină, europeană sau de pe alt continent, nu este reprezentată cu mai mult de 2%. Cel mai probabil, acest fenomen se explică prin apropierea culturală dintre România și Italia, turismul și contactele dintre românii de aici și cei din diaspora care trăiesc în Peninsulă.

Prânzul este masa la care peste jumătate dintre respondenți (54,51%) consumă cel mai des legume, iar 26,64% mănâncă mai multe legume la cină decât la alte mese.

Sfat pentru mese armonioase în familie: nu lăsați nimic în farfurie!

Revenind la rolul afectiv al mâncării și al meselor luate în familie, studiul Bonduelle relevă că șase din zece români își arată aprecierea pentru o mâncare gustoasă mulțumindu-i direct persoanei care a pregătit-o, 23% mănâncă tot din farfurie, iar 10% mai cer o porție. De partea cealaltă, așteptările gazdei de la oaspete, drept semn de mulțumire, sunt ca acesta să mănânce tot (11%), să spună cât de mult i-a plăcut mâncarea (42%), să mănânce tot și de asemenea să spună cât de mult i-a plăcut (35%).

Cu alte cuvinte, în cel puțin trei cazuri din zece gazda se așteaptă ca oaspeții să golească farfuria.

Studiul a fost realizat online, în luna mai, pe un eșantion de 2.042 de persoane, reprezentativ pentru populația utilizatorilor de internet din România cu vârsta de peste 18 ani, din mediul urban.