Asociaţiile magistraţilor critică dur proiectele legilor justiţiei: Un regres inacceptabil; se menţin modificările nocive

Trei asociaţii ale magistraţilor critică dur proiectele legilor justiţiei, publicate pe 21 iulie de Ministerul Justiţiei, susţinând că documentele menţin aceleaşi dispoziţii retrograde şi nocive criticate de organismele internaţionale, iar partenerii europeni sunt „înşelaţi fără niciun fel de reţinere într-un joc insidios şi interminabil”.

Într-un comunicat de presă difuzat marţi, trei asociaţii profesionale ale magistraţilor – Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie – susţin că proiectele legilor justiţiei sunt practic actualele legi în vigoare, cu unele modificări, fiind cu totul diferite faţă de variantele prezentate şi asumate în faţa Comisiei Europene.

„Este pur şi simplu de neînţeles de ce mai este necesară adoptarea acestor proiecte, în forma propusă. Deşi Guvernul României s-a angajat să asigure armonizarea legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea Justiţiei în acord cu principiile din instrumentele internaţionale ratificate de România, precum şi cu luarea în considerare a tuturor recomandărilor formulate în cadrul mecanismelor europene (MCV, GRECO, Comisia de la Veneţia, Raportul CE privind statul de drept) şi ale deciziilor CCR, „legile justiţiei” publicate la 21 iulie 2022 menţin aceleaşi dispoziţii retrograde şi blochează orice fel de reformă. Astfel, principiul cooperării loiale, prevăzut la articolul 4 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană, este încălcat de ministrul Justiţiei, partenerii europeni fiind înşelaţi fără niciun fel de reţinere într-un joc insidios şi interminabil. Din acest principiu rezultă că statele membre ale UE sunt ţinute să ia toate măsurile necesare pentru a garanta aplicabilitatea şi eficacitatea dreptului Uniunii, precum şi să elimine consecinţele ilicite ale unei încălcări a acestui drept, şi că o astfel de obligaţie revine, în cadrul competenţelor sale, fiecărui organ al statului membru în cauză – a se vedea în acest sens Hotărârea din 17 decembrie 2020, Comisia/Slovenia (Arhivele BCE)”, spun semnatarii comunicatului.

Cele trei asociaţii consideră că proiectele nu aduc nimic nou faţă de legile în vigoare, fiind menţinute prevederile „nocive” criticate de organismele internaţionale.

„În ciuda angajamentelor luate în faţa Comisiei Europene, se menţin aproape toate modificările nocive criticate de organismele internaţionale în ultimii ani: concursurile de promovare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi în funcţii de execuţie la curţile de apel, tribunale şi parchetele de pe lângă acestea (fiind şi singura formă de promovare permisă prin lege până la 31 decembrie 2025) nu au caracter meritocratic şi rămân sub controlul total al Secţiei pentru judecători a CSM, Inspecţia Judiciară este minor cosmetizată, rolul Institutului Naţional al Magistraturii, prin Consiliul Ştiinţific, în numirea inspectorilor este înlăturat total, libertatea de exprimare a magistraţilor este grav afectată, fiind menţinută obligaţia de abţinere de la ‘manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului’, iar funcţionarea CSM în esenţă în secţii încalcă arhitectura constituţională a acestei autorităţi colegiale, în care Plenul este forma de organizare adecvată”, precizează asociaţiile magistraţilor.

Judecătorii şi procurorii consideră „foarte straniu” faptul că eliminarea tuturor acestor aspecte a fost considerată esenţială pentru independenţa justiţiei în proiectele publicate de Ministerul Justiţiei şi revizuirea lor a fost asumată fără rezerve în faţa Comisiei Europene, iar prin noul proiect din 21 iulie 2022 modificările necesare sunt abandonate fără niciun fel de explicaţie, nemenţionându-se, în mod transparent, cine a propus noile prevederi, în condiţiile în care, în luna iunie 2022, Ministerul Justiţiei a anunţat că nu redeschide dezbaterea publică asupra proiectelor.

De asemenea, au fost introduse reglementări care asigură posibilitatea procurorului general de a infirma motivat toate măsurile şi soluţiile adoptate de procuror (inclusiv de procurorii DNA/DIICOT), prevederi de natură a încălca obligaţiile asumate de România prin Actul de aderare la Uniunea Europeană de a asigura independenţa DNA.

„De facto, prin aceste proiecte, se compromit toate progresele făcute de România în lupta anticorupţie şi împotriva crimei organizate şi se încearcă controlarea activităţii celor două parchete specializate de factorul politic, prin intermediul procurorului general al României, care este numit eminamente politic. Se elimină ocuparea prin concurs a funcţiei de vicepreşedinte de instanţă/adjunct al prim procurorului parchetului, ceea ce constituie un regres, prin această normă urmărindu-se crearea unei dependenţe a celor care ocupă funcţii manageriale în instanţe/parchete faţă de Secţia de judecători/procurori şi de preşedintele instanţei/conducătorul parchetului, care îşi va propune adjuncţii. Se configurează astfel un sistem clientelar înăuntrul magistraturii, ceea ce este inacceptabil, deoarece pune în pericol însăşi independenţa sistemului judiciar”, subliniază magistraţii.

În plus, într-o perioadă în care sunt vacante peste 1.000 de posturi de judecător şi procuror, se propune mărirea perioadei de şcolarizare la Institutul Naţional al Magistraturii de la 2 ani la 3 ani, propunere care nu are la bază niciun studiu de impact, nicio analiză de nevoi şi nicio evaluare a situaţiei personalului din sistemul judiciar, arată asociaţiile, care adaugă faptul că mărirea perioadei de şcolarizare „va conduce la cronicizarea deficitului de personal” şi la un dezechilibru pe termen mediu pentru instanţele şi parchetele de grad superior prin corelare cu vechimea necesară pentru promovare.

„În acest context, rămâne evidentă dorinţa puterii executive de a crea un sistem judiciar în care puterea de decizie este deţinută de majoritatea Secţiei pentru judecători a CSM, de conducerea Ministerului Public şi de preşedinţii de instanţe, cu caracter discreţionar şi cu ignorarea participării colegiale la luarea deciziilor de interes. Practic, prin aceste legi, sistemul judiciar cunoaşte un regres inacceptabil, independenţa sa fiind în mod serios pusă în pericol, deşi garanţiile de independenţă privind judecătorii asigurate la momentul aderării la Uniunea Europeană ar fi trebuit să rămână intangibile ulterior aderării, astfel cum CJUE a stabilit deja prin Hotărârea din 20 aprilie 2021, pronunţată în cauza Repubblika”, afirmă sursa citată.