Atenție ! 70% din laptele dat copiilor noștri este adus de afară, nu se știe de unde

Românii și copiii lor beau lapte mult din import, inclusiv făcut din lapte praf, a cărui origine nu este cunoscută de consumatori, deoarece procesatorii nu menționează pe ambalaj ce cantitate de lapte praf și dacă a fost folosită, pe lângă laptele de vacă proaspăt colectat. Fac doar mențiunea lapidară că este ,,natural”. Total needificator pentru cumpărători.

Toți procesatorii sciu pe ambalaje că produsul este ,,lapte natural, omogenizat, pasteurizat”. Omogenizarea este un proces care face ca (presupusa) smantână (grăsime) din lapte să nu se mai decanteze, atunci când laptele este păstrat la frigider.

Laptele pe care părinții îl dau copiilor lor are proprietățile total modificate. O sticlă de lapte ,,procesat”, poate fi lăsată zile întregi la acrit, cum făceau bunicii, pentru laptele bătut, că nu se va întâmpla nimic, în afară de un miros pestilențial, greu de suportat.

19:52, 15.12.2024 • ECONOMIE

Românii au început să dea berea pe vin

06:21, 14.12.2024 • ECONOMIE

INS: A crescut rata șomajului. Date îngrijorătoare

Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare din România a crescut, în luna iulie 2024, cu 68,7%, faţă de luna corespunzătoare din anul precedent.

Iar în perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2024, cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a crescut cu 51,8%, față de aceeași perioadă din 2023.

România importă anual peste 220 de milioane de litri de lapte, din țări UE sau extracomunitare.

După decimarea fermelor de bovine, în cei peste 30 de ani, de după 1989, România nu mai reușește să acopere nici jumătate din consum, din producția internă, de la fermieri.

Manipularea pieței de către procesatori, care ofereau un preț de batjocură, de numai 0,65 lei pe litru fermierilor, a declanșat, nu de puține ori, proteste ale acestora, care au vărsat laptele la canal, în loc să-l vandă.

Cu greu s-a ajuns ca laptele să fie plătit acum la vânzători cu 1,8 – 2,35 lei, în funcție de zonă, iar în supermarket se vinde cu prețuri de patru, până la șase ori mai mari, la 8 și 12 lei, în funcție de calitate.

Deficitul comercial pentru lapte a crescut de aproape 5 ori în ultimii 10 ani, în România, potrivit datelor INS.

În luna iulie 2024, cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare de către unităţile procesatoare a scăzut cu 3,6% faţă de luna iunie 2024.

INS arată că, în luna iulie 2024 comparativ cu luna precedentă, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a scăzut cu 3,6%, în timp ce produsele lactate au înregistrat creșteri ale producției, ceea ce confirm preponderența importurilor.

Cea mai mare creștere a producţiei s-a înregistrat la lapte acidulat (+13,4%). Cantitatea de unt produsă in luna iulie a fost egală cu cea din luna iunie. Cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a crescut, în luna iulie 2024, faţă de luna precedentă cu 20,1%.

Iulie 2024 comparativ cu iulie 2023 Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, în luna iulie 2024 cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 2,1%. Producția de lapte acidulat a înregistrat cea mai mare creștere (+14,2%).

În perioada 1 ianuarie – 31 iulie, comparativ cu perioada similar din 2023, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 3,4%.

Cea mai mare creștere de producţie a fost înregistrată la unt (+12,5%).

Procesatorii de lactate din România au cumpărat anul trecut puțin peste 1 miliard de kilograme de lapte de la producătorii locali, cu doar 2,8% mai mult decât anul anterior, arată datele furnizate de Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură (APIA).

O treime din cantitate a ajuns la procesatorii Lactalis, Olympus, Simultan, Danone și Hochland, și FrieslandCampina, proprietarul brandului Napolact.