Atentie la căpușe. Recomandările medicilor

Căpușele au redevenit active în această perioadă, iar pericolul este cu atât mai mare cu cât ele pot transmite boli grave la om, cum ar fi encefalita de căpușă și boala Lyme. Cel mai des întâlnite sunt în zonele cu ierburi înalte, în grămezi de frunze și în locurile cu verdeață, cum sunt parcurile. 

Dacă ați avut cumva ghinionul să fiți mușcați de o căpușă, trebuie să știți că nu este deloc o treabă ușoară îndepărtarea căpușei, pentru că este esențial să fie smuls și capul, fiind recomandat ca acest lucru să se facă în cabinetele medicale, unde există instrumente speciale pentru această intervenție, susține Cristina Cornoiu, medic la Spitalul Județean de Urgență din Târgu Jiu.

Pentru a preveni apariția simptomelor ulterioare, medicul poate să prescrie administrarea unui antibiotic.

În cazurile extreme, când nu există posibilitatea de a ajunge foarte repede la un medic, căpușa trebuie îndepărtată rapid cu penseta prin tracțiune ușoară și continuă. Nu se întoarce și nu se rotește căpușa într-o parte sau alta și nici nu se zdrobește corpul insectei.

Nu în ultimul rând, nu se utilizează căldura sau alte substanțe: gaz, acetonă, vaselină, petrol, deoarece există riscul ca insecta să elibereze mai multă saliva. Căpușele pot transmite boli cum ar fi babesioza, boala Lyme sau encefalita de căpușă.

Ce sunt căpușele

Căpușele sunt paraziți externi care se hrănesc cu sânge, fiind cel mai des întâlnite în zonele cu ierburi înalte, în grămezi de frunze și în zone cu verdeață, în general.

Ele fac parte din aceeași clasă cu păianjenii. Căpușele pot să reziste până la câteva zile pe corpul gazdă, unde încep să migreze spre zona axilară, inghinală sau la nivelul s1calpului, arată medicul. Prin mușcătură, căpușele își introduc capul sub piele și încep să se hrănească cu sânge, devenind tot mai mari, potrivit GorjOnline.

Gazda principală sunt rozătoarele mici, dar accidental și omul. La om, infecțiile apar în perioada când sunt foarte active (aprilie – noiembrie), direct prin înțepătură (mușcătură) sau indirect prin consumul de produse lactate nepasteurizate de la capre, oi, vaci (toxina se secretă în lapte).

Înțepătura este ușor de recunoscut, pentru că în cele mai multe dintre cazuri este vizibilă. Există, însă, și riscul ca cele de dimensiuni foarte mici să nu poată fi observate.
Este foarte posibil ca mușcătura să nu producă niciun simptom. Persoanele alergice pot să resimtă, însă, durere la locul mușcăturii, tumefacție, senzație de arsură în locul afectat și chiar dificultăți respiratorii.

Dacă s-a constatat prezența căpușei, trebuie mers la un medic sau la o cameră de gardă a unui spital, arată medicul, mai ales că îndepărtarea ei nu este un lucru ușor.

 Simptomele bolilor

Căpușele pot transmite boli cum ar fi:
• Babesioza – cu simptome asemănătoare răcelii – febră, dureri musculare, senzație de oboseală; se tratează cu antibiotice; nu există vaccin împotriva bolii.
• Boala Lyme – febră, dureri de cap, erupție la nivelul pielii (se răspândește în decurs de câteva zile); se tratează cu antibiotice; nu există vaccin împotriva acesteia.
• Encefalita de căpușă – febră, dureri de cap, amețeli, dureri ale articulațiilor, dar și simptome neurologice; este cea mai importantă arboviroză în Europa, afectând Suedia, Polonia, Centrul Europei (Cehia, Slovacia, Austria, Elveția, Slovenia, Ungaria) și țările fostei Uniuni Sovietice.

Măsuri de prevenție

Pentru a reduce riscul de a fi mușcați de căpușe, medicul Cristina Cornoiu vine cu câteva recomandări:

– purtați îmbrăcăminte în culori deschise, pentru a putea observa căpușele; îmbrăcămintea trebuie să acopere mâinile și picioarele, pantalonii trebuie introduși în ciorapi și mânecile la cămăși nesuflecate.
– se recomandă utilizarea de substanțe repelente pentru pielea expusă și haine – gravidele și copiii sub 12 ani vor consulta medicul înainte de utilizare.