Au confundat aurul cu alama. Rezultatul? Un tezaur a stat „la liber” 10 ani pe holul unei școli din România

Obiecte din aur vechi de aproape 3000 de ani au stat 10 ani pe holurile unei școli de sat. „Longevitatea” se datorează faptului că potențialii hoți au confundat aurul cu alama.

Conform Agerpres, piesele au ajuns în vitrina școlii, care se pare că nu avea nici măcar geamuri. Persoanele care le-au analizat la momentul respectiv au confundat aurul cu alama. Au crezut că sunt de dată recentă și nu din prețiosul metal auriu.

17:04, 09.11.2024 • POLITICĂ

Marcel Ciolacu: „Deci, se poate!” (Video)

La un moment dat, vestigiile expuse pe holul școlii din Rădeni, județul Neamț, au fost remarcate de un specialist.

Acesta a făcut demersuri pentru a fi introduse în patrimoniul național, potrivit dr. Vasile Diaconu, cercetător, Complexul Muzeal Național Neamț.

Multe dintre obiectele de tezaur care se află acum în muzeele României au fost descoperite întâmplător. Un astfel de caz este întâlnit și în județul Neamț.

În urmă cu o jumătate de veac, a fost scos la lumină un tezaur de o valoare excepțională. Era compus din câteva recipiente de aur, vechi și foarte rare.

Dr. Diaconu a relatat acest episod în contextul furtului de la Muzeul Drents din Assen, Olanda.

„Știm că depozitul de vase din aur a fost identificat în anii 1965-1966, cu prilejul unor lucrări agricole. Erau efectuate în partea de vest a satului Rădeni.

A existat informația că au fost descoperite opt recipiente din metal prețios, întregi și fragmentare. Cu toate acestea, doar cinci dintre aceste piese au putut fi recuperate.

Din acel moment începe o adevărată poveste, consemnată și în presa vremii. Putea avea ca deznodământ pierderea definitivă a acestor artefacte excepționale.

Fără să le fie intuită valoarea materială și cea istorică, vasele întregi au fost duse la școala din sat. Au fost așezate într-o vitrină de pe holul instituției de învățământ, alături de artefacte arheologice comune.

Timp de un deceniu, nu au atras atenția nimănui, fiind considerate obiecte de dată recentă.

Abia în 1977, arheologul Virgil Mihăilescu-Bârliba, în timpul unei vizite la școala din Rădeni, observă prețioasele vase din aur.

Conștientizând importanța lor, a făcut demersuri pentru ca acestea să ajungă în patrimoniul muzeului județean.

Fără această intervenție, este foarte posibil ca respectivele obiecte să fi dispărut în anii următori”, a declarat Diaconu pentru Agerpres.

Trei vase întregi din tezaurul de la Rădeni se află în colecțiile Complexului Muzeal Național Neamț. Fragmente de la alte două recipiente au avut, încă din anii ’70, o altă destinație.

Ele se află în colecțiile Muzeului Național de Istorie și ale Băncii Naționale a României.

„Dincolo de valoarea materială, depozitul de vase de aur de la Rădeni este foarte important tocmai prin raritatea tipologică a recipientelor.

Din punct de vedere morfologic, este vorba despre cești cu una sau două toarte ușor înălțate, având dimensiuni medii. Masa lor variază între aproximativ 200 și 450 de grame.

Fiecare recipient a fost confecționat dintr-o singură foaie de tablă din aur. Forma s-a obținut prin baterea la cald pe un calapod, în timp ce toartele s-au obținut prin laminare. De corpul vaselor, toartele au fost fixate prin nituri. Doar unul dintre cele cinci vase prezintă elemente decorative, pe toarte având gravate forme geometrice.”

Din punct de vedere cronologic, depozitul de vase de aur este datat secolele XII-XI î. Hr. La limita dintre Epoca Bronzului și Epoca Fierului.

Comori similare au mai apărut în Bulgaria și în Ucraina

Diaconu a precizat singurele analogii pentru aceste vase. Acestea ar fi în Bulgaria, la Valcitrăn, și în Ucraina, la Krizovlin.

„În mod cert, spectaculosul tezaur de la Rădeni a aparținut elitei sociale de acum aproape 3000 de ani. Nu este exclus să fi fost adus dintr-un alt spațiu geografic”, a spus arheologul nemțean.

Potrivit dr. Diaconu, două cești de aur de la Rădeni au fost în expoziția de la Muzeul Drents din Assen.