Aurel Vlaicu, declarat prin lege erou  al națiunii române

Camera Deputaților a adoptat astăzi proiectul de lege prin care Aurel Vlaicu este declarat „erou al națiunii române” Este important de menționat faptul că adoptarea s-a făcut cu unanimitate de voturi, lucru care, de ceva vreme, se întâmplă rar în Parlamentul României. El va fi comemorat în fiecare an, pe 17 iunie.

Aurel Vlaicu este una dintre figurile emblematice ale aviației române. El semnează, alături de Traian Vuia și Henri Coandă, certificatul de naștere al industriei aeronautice românești.

„Pentru cinstirea memoriei lui Aurel Vlaicu (1882 – 1913), având în vedere reușitele sale extraordinare în construirea și realizarea zborurilor cu mașinile sale precum și invențiile în domeniul aeronauticii care l-au inclus în rândul inovatorilor celebri ai primelor decenii ale secolului al XX-lea, acesta este declarat Erou al Națiunii Române”, se arată într-un articol al noii legi.

Născut la Binținți (localitate redenumită, în onoarea sa, Aurel Vlaicu), în apropiere de Orăștie, în 1882, a urmat cursurile Universității Tehnice din Budapesta, apoi pe cele ale Technische Hochschule din Munchen. În 1907 a obținut diploma de inginer și a fost angajat la Uzinele Opel din Russelheim.

A revenit în satul natal în 1908, hotărât să construiască aparate de zbor. A construit un planor, cu care în cursul anului 1909 a făcut mai multe zboruri care l-au ajutat să deprindă tehnica pilotajului, dar și să descopere noi principii legate de aerodinamică.

În toamna anului 1909 a plecat la București, unde a primit sprijinul necesar pentru a construi primul său avion. În iunie 1910, pe Câmpia Cotrocenilor (astăzi marginea cartierului bucureștean Drumul Taberei) face primul zbor cu acest aparat. Este important de menționat că avionul a zburat fără probleme încă de la prima încercare și nu a avut nevoie de nicio modificare, lucru rar pentru acele vremuri.

Așa cum am scris de curând, hangarul în care a stat avionul încă mai există, dar se află într-o stare avansată de degradare, fiind pe punctul de a se prăbuși.

În anul 1911 construiește un al doilea avion, Vlaicu II, cu care în 1912 a câștigat cinci premii (1 premiu I si 4 premii II) la mitingul aerian de la Aspern, Austria. Concursul a reunit în perioada 23-30 iunie 1912, 40 piloți din 7 țări, dintre care 17 din Austro-Ungaria, 7 germani, 12 francezi printre care și Roland Garros, cel mai renumit pilot al vremii, un rus, un belgian, un persan și românul Vlaicu.

La 13 septembrie 1913, în timpul unei încercări de a traversa Munții Carpați cu avionul său Vlaicu II, Aurel Vlaicu s-a prăbușit la marginea localității Bănești, în apropiere de Câmpina. În urma accidentului, aviatorul de numai 31 de ani a murit.

A fost înmormântat în cimitirul Bellu din București.

El a rămas, însă, un simbol pentru toți aviatorii români.