Austeritate pe hârtie – creșteri bugetare pentru instituții-cheie: cine plătește cu adevărat?

La dezbaterile despre bugetul pe 2025, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a prezentat o imagine a unui buget ce „strânge cureaua”. Dar cine, de fapt, trebuie să facă sacrificii în această perioadă de austeritate? La o privire mai atentă, realitatea nu este chiar atât de uniformă.

Creșteri de cheltuieli pentru instituții-cheie

În timp ce guvernul subliniază importanța reducerii cheltuielilor, există instituții unde cheltuielile cresc semnificativ. Serviciul Român de Informații (SRI) se află în acest top, cu o majorare de 12% față de anul trecut. La Curtea de Conturi, cheltuielile au crescut cu 39%. Academia Română, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) și Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) nu sunt mai prejos, având majorări semnificative ale cheltuielilor, între 24% și 36%.

Aceste creșteri ridică întrebări legate de eficiența acestor instituții în gestionarea fondurilor publice, în contextul în care cetățenii români sunt cei care vor simți cel mai mult tăierile de cheltuieli.

13:35 • POLITICĂ

INCREDIBIL: Parlamentarii au aprobat creșterea consistentă a salariilor la Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului

13:05, 10.12.2024 • ECONOMIE

Bursa de la București a scăpat de ,,fantoma comunismului”. Revine pe plus, salvată de Curtea Constituțională

Medicamente pentru foști magistrați, pe banii românilor

În mijlocul acestor creșteri bugetare, un subiect a stârnit controverse: cheltuielile cu medicamentele pentru judecătorii Curții Constituționale (CCR). Conform unor informații prezentate de USR, 700.000 de lei vor fi alocați în bugetul pe 2025 pentru a acoperi costurile cu medicamentele pentru actualii și foștii judecători ai CCR, dar și pentru personalul instituției.

Această sumă, care anul trecut era zero, a fost descoperită în cadrul dezbaterilor bugetare de către deputatul USR Claudiu Năsui. „Foștii judecători ai CCR își cumpără medicamentele prin bugetul de stat? Asta este austeritate?”, a întrebat Năsui, subliniind incongruența dintre un buget ce se prezenta ca fiind „de avarie” și aceste cheltuieli.

Reprezentanții CCR au explicat că această practică se bazează pe o prevedere legală veche, dar acest răspuns nu a reușit să calmeze criticile.

Un buget de avarie pentru cei care plătesc taxe

Adevărații plătitori ai acestui „buget de avarie” sunt cetățenii. Taxele și impozitele plătite de români par a fi sursa principală de finanțare a acestor creșteri, iar întrebarea este: cui îi revine sacrificiul?

În contrast cu creșterile de cheltuieli pentru instituții, guvernul a impus măsuri de austeritate care afectează direct oamenii. Reducerea cheltuielilor sociale, tăierea subvențiilor sau alocările reduse pentru educație și sănătate sunt doar câteva dintre măsurile care vor adânci dezechilibrul dintre stat și cetățean.

Austeritate selectivă

În această viziune asupra bugetului de stat pentru 2025, pare că austeritatea nu este una egală pentru toți. În timp ce cetățenii vor resimți tăierile, instituțiile statului, unele dintre ele deja cu bugete considerabile, beneficiază de alocări mult mai mari. În acest context, întrebarea este clară: dacă bugetul este cu adevărat de avarie, de ce nu toți sunt chemați să strângă cureaua?