Austeritatea, contestată de bugetari, dorită de Ciolacu, poate afecta câteva sectoare ale economiei

Programul de austeritate, cerut cu insistență de premierul Ciolacu, s-a tot lovit de zidul de bugetari care-și pierd privilegiile.

Deși se discută de mai bine de o lună despre „ordonanțele austerității”, premierul Marcel Ciolacu a anunțat că va apela la asumarea răspunderii.

Angajații din domeniul finanțelor, bugetarii plătiți regește, tot fac greve pentru că nu sunt de acord cu reforma fiscală a Guvernului. Însă, nici premierul Ciolacu nu vrea să le dea acestora tot ce vor.

20:39 • POLITICĂ

Ce spune Ilie Bolojan despre faptul că Marcel Ciolacu este propunerea de premier a coaliției

18:58 • POLITICĂ

Marcel Ciolacu, la ieșirea de la ședința PSD: „Mă certați? Astea au fost negocierile!”

Marcel Ciolacu nu a fost de acord cu promisiunile pe care ministrul finanțelor, Marcel Boloș, le-a făcut liderilor de sindicat.

Premierul Ciolacu a respins, astfel, toate promisiunile pe care ministrul Marcel Boloș le-a făcut liderilor de sindicat. În ultima ședință de Coaliție care a avut loc la Guvern, Boloș a prezentat măsurile pentru care se înțelesese anterior cu sindicaliștii. Premierul Ciolacu nu a fost de acord.

Care sunt cele mai importante măsuri

• Diminuarea aparatului bugetar
• Desființarea a 200.000 de posturi vacante la stat
• Taxă de 1% din cifra de afaceri pentru marile companii
• Eliminarea facilităților fiscale (angajații din IT, construcții și agricultură)
• Impozit mai mare pentru microîntreprinderi
• Taxă de 0,3% pentru proprietățile de peste 500.000 de euro și mașinile de peste 75.000 de euro
• Taxe mai mari pentru PFA-uri

Specialistul în resurse umane Sorina Faier a vorbit pentru Ziare.com despre noile măsuri ale Guvernului, despre care spune că va afecta mediul de business.

Citește și: Cât de repede ar urma să intre în vigoare măsurile de austeritate

„Noile modificări fiscale propuse pot bulversa piața muncii si îngreuna mediul privat. Acestea ar putea determina din nou o schimbare semnificativa a jocului economic și luarea unor decizii intre a deține un PFA sau a trece la un SRL. Acesta devine un aspect foarte important pentru antreprenorii și profesioniștii independenți. Deși existau avantajele unui PFA, modificările propuse pot aduce incertitudine si riscuri crescute pentru acest tip de forma juridică.

În multe cazuri, aceștia se vor confrunta cu o alegere dificilă, fie ar trebui să accepte scăderea veniturilor nete din PFA și să continue să funcționeze sub aceasta formă juridică, fie să închidă PFA-ul și să își deschidă un SRL pentru a beneficia de un regim fiscal mai convenabil.

În plus, incertitudinea fiscală și schimbările frecvente ale legislației deteriorează mediul privat și afectează decisiv planificarea și dezvoltarea companiilor. Deoarece modificările fiscale pot varia deseori, antreprenorii se pot confrunta cu dificultăți considerabile în adaptarea la noile reglementari și menținerea rentabilității afacerii”, a declarat expertul în HR Sorina Faier.

Specialistul este de părere că oamenii ar putea să renunțe la afaceri.

„Conform modificărilor propuse, atât deținătorii de societăți, cât și cei de PFA-uri vor avea o povară fiscală greu de dus. Niciuna din cele doua forme nu va mai fi avantajoasa din punct de vedere fiscal. De asemenea, lipsa predictibilității fiscale va crea panică în rândul celor care în trecut au decis să încerce să aibă o activitate independentă si îi va determina sa se reîntoarcă la calitatea de angajat, unde ai parte de mai multa stabilitate și venituri fixe, concedii medicale plătite și așa mai departe”, a adăugat expertul.

Ce salarii sunt în Ministerul Finanțelor

Dacă ne uităm pe documentele Ministerului, aferente lunii mai 2023, observăm următoarele:

Majoritatea consilierilor câștigă între 6.000 – 7.000 lei. Unii, puțin peste, cu câteva zeci de lei.

Consilier superior: 6637 – 6.986 lei (sunt și unele persoane care ajung la 12.000 – 13.000 de lei – există o persoană care are 13.109 lei)

Expert superior: 6.826 – 7.611 lei (sunt și unele cazuri de salarii de peste 5.000 lei)

Bufetier: 2.508 – 3.006 lei

Șef serviciu: 9.352 – 9.354 lei

Consilier juridic superior: 6.329 – 7.417 lei

Auditor superior: 7.159 – 9.047 lei

Muncitor calificat: 3.779 – 4.033 lei

Controlor delegat superior: 7.784 – 9.433 lei

Manager public superior: 9.076 – 10.200 lei

Referent superior: 4.500 – 7.414 lei

Îngrijitor: 2.638 – 3.242 lei

Șoferi: 3.316 – 3.835 lei

Sunt multe persoane care se află pe funcție de șef serviciu cu peste 10.000 de lei. Majoritatea directorilor iau tot peste 10.000 de lei și ajung pe la 12.000 – 13.000 de lei, deci sunt persoane care câștigă mai mult decât ministrul (12.776 lei).

Cât se câștigă în ANAF / Ce salarii nete sunt

În ANAF, salariile sunt tot în funcție de diverse grade și gradații. Iată câteva exemple din documentele aferente lunii martie 2023:

Șef serviciu: 8.239 – 9.256 lei

Consilier superior: 5.985 – 6.873 lei

Consilier (asistent): 3.725 – 4.225 lei

Consilier personal: 5.621 lei – 6.340 lei

Expert: 4.632 lei

Director cabinet: 6.451 lei

Director general: 9.621 lei

Manager public: 8.006 – 8.432 lei

Muncitor calificat: 3.175 lei

Șofer: 2.863 – 3.195 lei

Asumarea răspunderii. Ce înseamnă, ce presupune?

Angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege reprezintă o soluţie extremă, la care poate recurge Guvernul atunci când, pentru adoptarea într-un timp scurt a proiectului, nici procedura de urgenţă şi nici procedura ordonanţelor de urgenţă nu mai pot da rezultatele scontate. Adoptarea unui proiect de lege, pe această cale, reprezintă nu numai o măsură de ocolire a regulilor procedurii legislative, dar şi o modalitate ultrarapidă, generată de împrejurări excepţionale, de adoptare a legii. Cu acest prilej este însă, necesar să se respecte nu numai regulile strict prevăzute de Constituţie cu privire la adoptarea proiectului de lege, ci şi obiectul reglementării, respectiv circumscrierea acestuia la analizarea unei singure materii, clar delimitată şi impusă de circumstanţe extraordinare. Ca atare, nu pot face obiectul asumării răspunderii Guvernului proiectele legislative complexe, care prin efectele lor pot depăşi limitele previziunii parlamentare. Totodată, asemenea proiect de lege nu-şi poate propune să modifice, să completeze sau să abroge un număr mai mare sau mai mic de acte normative. Un astfel de proiect de lege are rolul de a aduce în câmpul legislativ o nouă reglementare juridică, fără de care lucrurile ar lua o turnură cu consecințe de neimaginat. Ca atare, urgenţa legislativă nu poate fi determinată de starea legislaţiei existente, de modificarea în abrogarea acesteia, ci de inexistenţa unor reglementări juridice într-un anumit domeniu al activităţii umane.

Citește și: Ciolacu anunță austeritatea: „Nu cred că statul român mai poate suporta o infrastructură atât de stufoasă”

Angajarea răspunderii se asumă în faţa Camerelor reunite în şedinţa comună, ceea ce denotă caracterul exceptional al procedurii.

În termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, introducerea unei moţiuni de cenzură şi adoptarea acesteia, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, au ca efect demiterea Guvernului. Moţiunea prevăzută de art. 113 din Constituţie, spre deosebire de cea prevăzută de art. 112, este o moţiune de cenzură provocată de Guvern, ca urmare a faptului ca acesta doreşte o modificare a programului de guvernare sau adoptarea unui proiect de lege fără să se treacă prin etapele procedurii legislative. Moţiunea prevăzută de art. 113 trebuie depusă în termenul de 3 zile, deoarece la expirarea acestui termen, programul, declarația de politică generală sau proiectul de lege se consideră adoptate în temeiul prevederilor legii fundamentale. Ca atare, programul sau declaraţia de politică generală devin obligatorii pentru Guvern, iar proiectul de lege devine lege, urmând a fi transmis spre promulgare Preşedintelui României, care la rândul său are posibilitatea de a cere reexaminarea acesteia în şedinţa comună a celor două Camere sau chiar să solicite Curţii Constituţionale examinarea constitutionalităţii legii.

Guvernul își va asuma răspunderea în fața Parlamentului

Guvernul îşi va asuma răspunderea în faţa Parlamentului pe pachetul legislativ care vizează reforma aparatului de stat, măsurile de echilibrare fiscală şi cele pentru combaterea evaziunii, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

„Avem nevoie de o Românie decentă şi echitabilă pentru toţi. Pentru asta trebuie să oprim debandada bugetară, trebuie să facem un sistem fiscal echitabil pentru toată lumea şi trebuie să luptăm în mod real cu evaziunea. Risipa bugetară, evaziunea şi ocolirea taxelor cumulate sunt frâna care ţine pe loc dezvoltarea României. Din punctul meu de vedere, nu mai putem continua aşa. Miliarde de euro ajung în buzunarele unor şmecheri sau sunt risipite cu instituţii care se calcă pe picioare, în loc să fie folosite pentru drumuri, spitale şi şcoli. (…) Vreau să anunţ că Guvernul îşi va asuma răspunderea în faţa Parlamentului pe pachetul legislativ care vizează reforma aparatului de stat, măsurile de echilibrare fiscală şi cele pentru combaterea evaziunii. Îmi voi pune mandatul pe masă în Parlament pentru reforme şi dreptate socială. Trebuie să separăm apele şi românii să vadă cine vrea cu adevărat să facă reforme şi să ducă această ţară înainte şi cine se opune şi luptă pentru privilegii şi marile averi”, a afirmat Ciolacu, la începutul şedinţei de Guvern.

El a menţionat că discuţiile din ultimele săptămâni au arătat „clar” că ţara noastră are nevoie de reforme „profunde”.

Citește și: „Să răspundă Guvernul” pentru măsurile de austeritate, spun sindicatele

„Am văzut, la fel ca şi dumneavoastră, vociferări, chiar şi atacuri din partea unor ipocriţi, care au uitat ce obligaţii au pus cu mâna lor în PNRR şi acum vin şi le critică. Vreau să vă spun foarte clar că nu voi ceda un milimetru, indiferent de presiunile celor din sistem, voi merge până la capăt cu echipa guvernamentală pentru a opri risipa şi pentru ca toţi să plătească ceea ce se cuvine în această ţară. Reforma statului trebuie să fie profundă şi ireversibilă, la fel cum nu mai poarte fi o regulă pentru cei bogaţi şi companiile privilegiate şi alta pentru oamenii obişnuiţi care muncesc. Nu mai putem continua aşa. Şi da, dacă îmi permiteţi, aş vrea să iau puţin de la noi, cei cu putere de muncă, şi de la cei care fac foarte mulţi bani pentru a da şi la pensionari, care au muncit o viaţă şi la cei aflaţi în nevoie. Cred că acesta este modul corect în care un stat trebuie să se comporte în faţa cetăţenilor săi”, a arătat prim-ministrul.

Salarii de nababi la stat. Cât câștigă șefii de instituții din Oradea și județul Bihor

Salariile directorilor din instituțiile de stat din Oradea și Bihor pornesc de la 60.000 de lei, iar în unele cazuri ele ajung și la 180.000 de lei. Plus că, aproape toți șefii de instituții reușesc să își rotunjească veniturile din salarii, deja frumușele, de pe urma unor activități independente, chirii, investiții.

Jurnal bihorean a făcut un top al managerilor cu cele mai mari venituri pe 2022, în baza informațiilor postate de aceștia în declarațiile de avere.
Astfel, topul este condus de fostul viceprimar al Oradei, Mihai Groza, care este inginer șef în cadrul Uzinei Hidroelectrice Oradea.

Din această poziție, Groza a câștigat anul trecut 180.916 de lei, la care se adaugă un venit de aproape 75.000 de lei de la Universitatea din Oradea.

La aceste câștiguri, se mai adaugă o pensie în valoare de aproape 29.000 de lei, primită de Groza în baza Legii Nr.118 1990 (privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri). Următorii în top sunt directorul ABA Crișuri, directorul AFIR și al Direcției de Sănătate Publică Bihor.

Cristian Buzlea, directorul Agenției Pentru Finanțarea Investițiilor Rurale are un venit de 145.720 lei, potrivit declarației de avere. Traian Buzlan, șeful Secției de Drumuri Naționale Oradea a încasat un salariu de 108.576 de lei, iar din activități agricole, soția acestuia a câștigat, de la APIA și din vânzarea unor animale, aproape 100.000 de lei.

Giani Bura, șeful OPC Bihor, a obținut anul trecut, venituri din două părți. El a încasat peste 91.000 de lei de la Comisariatul Regional Pentru Protecția Consumatorilor Cluj și peste 47.000 de lei de la Universitatea din Oradea.

Dorel Dulău, șeful Casei de Asigurări de Sănătate Bihor, a primit un salariu de 122.000 de lei, plus 21.600 de la Universitatea din Oradea, unde activează în cadrul Școlii de Științe Biomedicale. Daniela Rahotă, șefa DSP Bihor, a împrumutat, în 2022, un membru al familiei cu 127.000 de euro, potrivit declarației de avere.

Salariul de director DSP Bihor este de 103.000 de lei, ea a mai încasat peste 100.000 de lei de la Universitatea din Oradea, unde este conferențiar universitar și director de departament, 2.400 de lei de la Colegiul Medicilor, unde este membru în comisia de disciplină. Rahotă are, potrivit documentului citat, economii de aproximativ 350.000 de euro, în depozite bancare și conturi.

Teodor Suciu, directorul Direcției Silvice Bihor, a avut un salariu de 130.000 de lei și 14.600 de lei indemnizația de consilier județean. Dan Maxim, inspector șef la Garda Forestieră Oradea, a încasat un salariu de 106.000 de lei.

Abrudan Horea, inspector general IȘJ Bihor, a avut anul trecut 91.000 de lei salariu, la care se adaugă 7.400 de lei de la AJOFM, unde este membru în Consiliul Consultativ, plus 27.000 de lei de la IȘJ Bihor, pentru funcția de coordonator partener Proiect CRED. Iova Gabriela, aflată la conducerea AJPIS, a câștigat 86.995 lei în 2022, la care se adaugă aproximativ 9.600 de lei din activitatea de membru în Comisia pentru Protecția Copilului Bihor și specialist în cadrul comisiilor de examinare ale furnizorilor de formare profesionala.

Bekesi Csaba, director AJOFM Bihor, are 96.300 de lei salariul de director, 6.500 de lei de la Universitatea din Oradea, unde este profesor asociat, și 14.600 de lei de la Asociația Pro Cariere Oradea, unde este lector. Acestor sume li se mai adaugă 63.000 de lei din chirii, încasate în 2022, acesta având 2 apartamente și 2 case de locuit,

Pasztor Sandor, directorul ABA Crișuri, a câștigat în 2022 venituri din patru locuri. Potrivit declarației de avere, Pasztor a încasat peste 153.000 de lei, în total. Astfel, acesta a primit 74.500 de lei pentru funcția de director ABA Crișuri, 23.000 de lei pentru funcția de membru in consiliul de conducere din cadrul Administrației Naționale Apele Române, 21.600 de lei pentru că este membru in consiliul de conducere din cadrul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare București și 35.500 de lei din funcția de consilier în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor București.

Claudiu Gligor, de la Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, are 96.000 de lei salariul, iar Sever Șerbănescu, comisar șef Garda de Mediu, 90.000 de lei.

Liviu Ionel Peț, șef serviciu Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară Bihor, a avut un venit de 96.000 de lei anul trecut, la care se adaugă indemnizație de hrană 8.700 de lei.

Ioana Filimon de la Oficiul Național al Registrului Comerțului a încasat un salariu de 95.700 de lei, la care se adaugă vouchere de vacanță în valoare de 1.450 de lei și 8.550 de lei de la APIA.

Liliana Mureșan a încasat 80.000 de lei din salariu de director al Poștei Române.