Cum, când și unde se poate face driftul

Driftul este o ramură a automobilismului sportiv care dă adrenalină, experiențe nemaiîntâlnite pe care le dorești la tinerețe și le stăpânești după ani de experiență. Driftul se practică, din păcate și pe stradă fără asumarea  consecințelor  legale, emoționale și a traumelor pe care le poate provoca. Cine face drift pe stradă, atenție, poate căpăta și  dosar penal sau chiar închisoare.

Dar ca să nu se ajungă la așa ceva, driftul pe șosea, ar trebui să fim conștienți că atunci când ieșim pe stradă, împărțim acel spațiu cu mulți alți parteneri de drum într-o convenție cu un minimum de reguli. Reguli care au fost făcute tocmai pentru a nu ne crea niciun fel de deranj unii celorlalți.

Driftul se învață și se certifică

Față de școala de șoferi pe care o poți face începând de la 18 ani, la drift, poți face cursuri din copilărie. Dar, Gabi Imre, pilot și instructor de drift ne recomandă: ” Vârsta cea mai bună pentru începerea cursurilor de drift ar fi de 12 ani, ținând cont  de sfaturile psihologilor și ale medicilor când, deja, musculatura este formată încât poate suporta un impact, în caz de accident. Coloana vertebrală deja este susținută de o masă musculară și poate să rămână dreaptă după acele vibrații care sunt în mașini. După absolvirea cursurilor, foarte important este antrenamentul. De aceea avem acea vorbă cu antrenamentul este mama învățăturii. Nu este un sport doar de viteză, la noi, se jurizează trasa. Noi avem pe traseu niște blocuri foarte bine delimitate cu vopsea, ne spune, în continuare, Gabi Imre, pe care trebuie să treacă roțile mașinii, ori roțile punții spate, ori roțile punții față și se măsoară unghiul cu care facem drift și stilul. Stilul înseamnă curajul cu care abordezi virajele, dar și rafinamentul și cursivitatea.”

Driftul sportiv este mai puțin riscant decât șofatul pe șosea

Paradoxal, dar este adevărat. E mai periculos și mai riscant pe șosea, cand nu sunt respectate regulile de circulație și când teribilismul este în floare. Și mai este ceva, la școala de șoferi, tinerii nu sunt învățați să șofeze, ci doar să-și obțină carnetul. La drift, e mult mai sigur pentru că se desfășoară doar într-un cadru organizat, competițional, cu mașini dotate cu sisteme de siguranță multiple și cu protecția pilotului foarte bine asigurată.

Despre un accident la drift ne povestesc cei doi piloți, tată și fiu, Gabi Imre și Gabi Imre Junior: ” Este foarte riscant să pui un copil în mașină să piloteze la viteze de peste 100 de kilometri la oră, povestește Gabi Imre, tatăl. Eu tot timpul am comparat driftul cu patinajul artistic pentru că și patinajul artistic are niște elemente foarte, foarte violente, agresive. Acele mișcări care sunt brutale, totuși sunt foarte elegante și la fel ca în drift.

Driftul se practică doar cu mașini tracțiune spate. Și noi mergem practic în derapaj. Ești încurajat să stai cât mai aproape de cel din fața ta, cât mai aproape. Roata ta de față, în dreptul ușii lui. Imaginați-vă, la peste 100 de kilometri la oră în derapaj. Mai stăm câteodată și la 10, 20, 30 de centimetri de cel din față. Atunci eu nu am ochii în fum, pentru că fumul este în spate. Da, da, da. Dacă ai rămas la 3, 4 metri în urmă, mai bine rămâi la 20, 30 decât la 3,4 metri. Nu mai vezi nimic. Dar noi, în timpul antrenamentelor ne luăm repere de la sol și atunci cumva vedem. Plus că ne bazăm foarte mult pe memoria musculară. La un moment dat, așa funcționează până la urmă corpul omenesc, făcând același lucru de multe ori, repetând. Mușchii vor avea propria memorie și atunci mâinile și picioarele se vor mișca în mod automat. Gândiți-vă ce impact a avut Gabi Jr. într-un accident!? Mașina a zburat în aer, dar el n-a avut nimic. S-a dat jos pe picioarele lui.” Și ce ne spune Gabi Imre Jr, despre același accident:”Nu pot să spun că m-a speriat foarte rău. M-a ofticat, mai mult,  pentru că la acea etapă participam și eu și tatăl meu pe aceeași mașină, iar după ce eu aș fi terminat, intra tatăl meu în concurs și, atunci,  el nu a mai făcut-o. Nu am mai avut cu ce să piloteze.”

La drift, se consumă 30 de anvelope într-un weekend

Este greu de susținut emotional un astfel de sport și, mai ales, sportivul. Dar la fel de greu este din punct de vedere material, este un sport costisitor. Gabi Imre Jr.  ne spunea că ”Recordul meu până acum a fost de 30 de anvelope într-un weekend.” Asta ca să avem o idee despre ce înseamnă nevoia de susținere materială a sportivilor, atât de la nivelul federației, al sponsorilor, al autorităților locale. Și pentru că acolo unde apar campionii, politicienii apar și ei, mai cu seamă într-un an electoral, l-am întrebat pe Gabi Imre, dacă vor sta la poză cu aceștia? Răspunsul a fost cel așteptat de la un om cu respect pentru munca sa ”Promit că nu o să stăm la poze cu politicieni decât în situația în care au fost cu noi și pe drum, nu numai la destinație!” Mai multe detalii pe: