Autostrada A1 Sibiu–Pitești, provocarea secolului. De ce mai avem de așteptat ani buni până să traversăm Carpații în viteză
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/04/sibiu.png)
Unul dintre cele mai ambițioase proiecte de infrastructură ale României, Autostrada A1 Sibiu–Pitești, întâmpină noi și serioase dificultăți. Deși este considerată cheia traversării rapide a Carpaților și parte vitală a Coridorului IV pan-european de transport, autoritățile recunosc că mai sunt mulți ani de muncă până când șoferii vor putea circula fără oprire pe acest drum de mare viteză.
Cum arată Autostrada A1 în prezent
Conform anunțurilor recente, stadiul lucrărilor este departe de finalizare, iar termenul de 2028, menționat ca posibilă dată de inaugurare completă, este privit deja cu scepticism chiar de către oficiali. Gabriel Budescu, directorul general al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), a recunoscut că termenul actual este „un pic optimist”, având în vedere complexitatea tehnică extremă a lucrărilor în zona montană.
Autostrada A1 este gândită să lege Capitala României de granița de vest a țării și, mai departe, de Ungaria, via autostrada M43. În acest moment, însă, doar trei tronsoane funcționează:
- București – Curtea de Argeș (125 km)
- Valea Oltului – Holdea (aproximativ 191 km, trecând prin Sibiu, Sebeș, Deva)
- Margina – Nădlac (167 km)
- Între aceste segmente, există încă mari „găuri” de infrastructură, iar porțiunea cea mai așteptată, cea care va străbate Carpații între Pitești și Sibiu, este și cea mai problematică.
Problemele majore de pe traseu
Întreg traseul Sibiu–Pitești a fost împărțit în cinci loturi pentru a facilita lucrările. Cu toate acestea, fiecare lot are provocările sale:
- Lotul 1 (Boița – centura Sibiului, 13 km) a fost inaugurat în decembrie 2022.
- Loturile 2 și 3 (Boița – Cornetu și Cornetu – Tigveni) sunt considerate cele mai dificile. Pe lotul 2 s-a montat prima grindă transversală, semn că lucrările avansează, dar ritmul trebuie menținut pentru a respecta măcar termenele optimiste.
- Lotul 4 (Tigveni – Curtea de Argeș) a înregistrat un progres semnificativ: primul tunel („Daniela”) a fost finalizat, iar al doilea („Alina”) se apropie de finalizare, cu un progres de aproximativ 70%. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a estimat că lucrările la această secțiune vor fi gata în aproximativ un an.
- Lotul 5 (Curtea de Argeș – Pitești) este aproape complet deschis circulației: segmentul dintre Pitești și Băiculești funcționează deja, iar între Băiculești și Curtea de Argeș se estimează că traficul va fi deschis în mai sau începutul lunii iunie.
Secțiunea de coșmar: Cornetu – Tigveni
Secțiunea 3, între Cornetu și Tigveni, este considerată cea mai grea porțiune din întreaga autostradă. Lucrările au început la începutul anului și includ construcția celui mai lung tunel rutier de pe A1, tunelul Poiana, cu o lungime de 1,78 kilometri. Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a explicat că acest tronson reprezintă cea mai mare provocare de infrastructură rutieră din istoria recentă a României.
Cantitățile de materiale necesare sunt impresionante: 6,3 milioane metri cubi de excavații, 2,5 milioane metri cubi de umpluturi, aproape un milion de metri cubi de beton și peste 100.000 de tone de armătură. Totodată, proiectul include construcția a 54 de structuri (viaducte, pasaje și tuneluri) care însumează 14,5 kilometri din traseu.
”Secțiunea 2, de la Boița la Cornetu – secțiunile 2 și 3 sunt cele mai dificile, de la Boița la Cornetu și de la Cornetu la Tigveni.
Vestea bună este că a început să se lucreze pe ambele loturi amintite mai devreme. Ba chiar pe lotul 2, cel de la Boița la Cornetu, a fost livrată prima grindă transversală și lucrurile intră în ritmul de care avem nevoie.
Acolo avem un progres deja spre 70%. Mă aștept să fie finalizată această lucrare undeva într-un an de acum încolo, maxim”, spunea Grindeanu.
Deși planul inițial prevedea finalizarea completă a autostrăzii în 2028, oficialii admit că acest termen este mai degrabă idealist. Având în vedere dificultatea lucrărilor și întârzierile frecvente din proiectele anterioare de infrastructură din România, șansele ca șoferii să traverseze Carpații pe autostradă înainte de 2030 sunt, realist vorbind, destul de mici.