Autostrada București-Chișinău: Când va deveni realitate?

Secretarul de stat la Ministerul Transporturilor din România, Irinel Ionel Scrioșteanu, a anunțat o țintă ambițioasă: conectarea Bucureștiului de Chișinău printr-o autostradă până în anul 2030. Această declarație a fost făcută în cadrul unei vizite oficiale la Chișinău, unde Scrioșteanu a avut întâlniri cu reprezentanți de seamă ai Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova.

Printre oficialii moldoveni cu care s-a întâlnit Scrioșteanu s-au numărat ministrul Andrei Spînu, directorul general al Căii Ferate din Moldova, Serghei Tomșa, și directorul general al Administrației de Stat a Drumurilor, Sergiu Bejan. Discuțiile s-au axat pe stadiul proiectelor rutiere și feroviare care vizează interconectarea celor două țări.

Proiecte strategice în vizor

În cadrul întâlnirilor, oficialul român a menționat că s-au analizat progresele înregistrate în proiectul Autostrăzii Unirii A8, dar și tronsonul de autostradă care va conecta Ungheni (România) de Chișinău (Moldova). Aceste proiecte sunt văzute ca esențiale pentru facilitarea circulației și îmbunătățirea relațiilor comerciale și culturale între cele două țări.

„Ținta noastră comună este ca în 2030 să putem circula de la București la Chișinău pe autostradă”, a subliniat Scrioșteanu pe pagina sa de Facebook. Această ambiție nu doar că vizează îmbunătățirea infrastructurii, dar și consolidarea legăturilor economice și sociale dintre România și Republica Moldova.

Modernizarea punctelor vamale

O altă temă abordată în cadrul întâlnirilor a fost stadiul proiectelor aferente podurilor peste Prut și a punctelor vamale. Scrioșteanu a menționat că următorul punct vamal ce va beneficia de control coordonat va fi Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiulești – Galați, un pas important în facilitarea comerțului și a mobilității.

Infrastructura feroviară: O prioritate

Discuțiile nu s-au limitat doar la infrastructura rutieră, ci s-au extins și la transportul feroviar. Oficialii au analizat posibilitățile de dezvoltare a tehnologiilor informaționale pentru transportul feroviar de peste Prut, conform standardelor de interoperabilitate și securitate impuse de Uniunea Europeană.

„Implementarea acestor proiecte este necesară pentru interconectarea sistemelor de transport ale Republicii Moldova cu cele din România și din alte state membre ale Uniunii Europene. Aceasta reprezintă un pas important în procesul de aderare al Republicii Moldova la Uniunea Europeană, pe care îl sprijinim”, a afirmat Scrioșteanu.