Drumul de Mare Viteză București-Giurgiu, un pas mai aproape de licitația pentru Studiul de Fezabilitate

Ministerul Transporturilor a făcut un nou pas în dezvoltarea infrastructurii din România, odată cu transmiterea documentației de atribuire pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate al Autostrăzii București-Giurgiu către Agenția Națională pentru Achiziții Publice (#ANAP). Irinel Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a anunțat că acest proiect va avea un impact major asupra rețelei naționale de transport rutier, facilitând tranzitul mărfurilor și călătorilor între România și Europa de Vest.

Autostrada București-Giurgiu reprezintă o componentă esențială a infrastructurii rutiere naționale, traversând județul Giurgiu și conectând Capitala cu granița sudică a țării. Proiectul are o importanță strategică, contribuind la îmbunătățirea fluxului de transport spre și dinspre Vama Giurgiu, un punct esențial în comerțul internațional.

Studiul de Fezabilitate, cu un termen de elaborare de 18 luni, va stabili toate detaliile tehnice necesare, inclusiv profilul autostrăzii, traseul, structura și conexiunile acesteia cu alte drumuri existente sau viitoare. Scrioșteanu a subliniat importanța extinderii conexiunilor autostrăzii, sugerând că noul drum ar trebui să se lege nu doar de Autostrada A0, ci și de Autostrada București-Pitești (#A1) și, în perspectivă, de Autostrada București-Alexandria. Această viziune are potențialul de a transforma autostrada într-o parte integrantă a celui de-al doilea inel de centură rutieră a Capitalei, proiect aflat momentan la stadiul de intenție.

O altă propunere inovatoare făcută de Scrioșteanu este utilizarea unei structuri din beton pentru construcția autostrăzii, inspirată de modelul drumului de legătură dintre DN5 și Podul Prieteniei, cunoscut și sub numele de „Autostrada Nemțească”, finalizat în 2021. Drumurile din beton prezintă mai multe avantaje, printre care:

• Rezistența la schimbările climatice: Betonul este mult mai puțin afectat de temperaturile ridicate și greutatea traficului greu, făcându-l ideal pentru această zonă cu un volum mare de camioane și tiruri.
• Eficiență economică: Utilizarea betonului sprijină economia locală, deoarece România nu va mai depinde de importurile de bitum, un material din care 90% este adus din afara țării.
• Întreținere redusă: Comparativ cu asfaltul, betonul necesită intervenții de întreținere mai rare, ceea ce duce la costuri mai mici pe termen lung.
• Durabilitate ridicată: Betonul are o durabilitate sporită, asigurând o viață mai lungă a infrastructurii.

Compania Națională de Investiții Rutiere (#CNIR) a lansat deja licitația pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate, un pas esențial în implementarea acestui proiect. Odată ce studiul va fi finalizat, se vor putea lua deciziile necesare pentru demararea lucrărilor de construcție, începând astfel dezvoltarea efectivă a Autostrăzii București-Giurgiu.