Avangarda central-europeană a lui Putin amenință să se extindă în Cehia

Pe măsură ce influența pro-Kremlin în Europa Centrală se extinde, perspectiva ca Republica Cehă să se alăture blocului pro-Rusia format de Ungaria și Slovacia alimentează temeri serioase în Uniunea Europeană. Liderii naționali din acest bloc, în frunte cu premierul ungar Viktor Orbán și Robert Fico din Slovacia, ar putea primi sprijinul unui alt aliat notabil: fostul premier ceh Andrej Babiš.

În ciuda unei orientări politice mai puțin rigide decât Orbán sau Fico, politicianul Andrej Babiš, din Cehia, pare să își ajusteze retorica în favoarea unei agende similare, inclusiv pe tema relației cu Ucraina și a implicării NATO în regiune.

Ascensiunea lui Andrej Babiš în Cehia

Deși nu mai deține funcția de prim-ministru, Babiš continuă să fie o figură dominantă în politica din Cehia și se bucură de un suport semnificativ în sondaje. Recent, partidul său Acțiunea Cetățenilor Nemulțumiți (ANO) a obținut 35% din voturi în alegerile regionale, reușind să învingă în zece din treisprezece regiuni. Popularitatea sa în creștere contrastează cu cota scăzută de susținere a actualului premier Petr Fiala, care abia mai poate să își mențină controlul în contextul unei crize de imagine a guvernului său, scrie Politico.

În ultimii ani, Babiš a adoptat o retorică similară cu cea a liderilor naționaliști din Europa Centrală, criticând Uniunea Europeană pentru prețurile ridicate la energie, pentru sprijinul militar oferit Ucrainei și pentru politica de migrație a blocului comunitar.

În timpul campaniei sale pentru președinția Cehiei din 2023, el a amplificat temerile legate de un posibil conflict NATO-Rusia, o temă de mare interes pentru electoratul său. Această schimbare de ton și asocierea recentă cu facțiunile eurosceptice din Parlamentul European au fost destul de controversate în Republica Cehă.

Direcția politică a partidului ANO și alianțele sale

Din punct de vedere ideologic, partidul ANO s-a remarcat printr-o flexibilitate de adaptare la diverse orientări politice. Totuși, în 2023, mișcarea sa spre extrema dreaptă a determinat plecarea unor membri importanți, precum Dita Charanzová și Martina Dlabajová, care nu au fost de acord cu schimbările propuse.

Cu toate acestea, Karel Havlíček, vicepreședintele ANO, neagă vehement o aliniere la extrema dreaptă, subliniind că partidul este o „mișcare captivantă” ce reprezintă o alternativă la actuala conducere a UE.

Președintele ceh pro-european, Petr Pavel, ar putea avea un rol cheie în limitarea influenței lui Babiš, însă atribuțiile sale sunt restrânse, iar orice schimbare de direcție majoră depinde, în mare măsură, de viitoarea configurație politică a executivului. Analistul politic Petr Kaniok afirmă că o alianță între ANO și partidele extremiste din Cehia ar putea crea un guvern mai puțin prietenos cu UE și mult mai naționalist, ducând la o orientare externă mai apropiată de cea a Slovaciei și Ungariei.

Implicațiile pentru politica europeană

Evoluția mișcării ANO ridică întrebări serioase pentru politica europeană, mai ales în contextul conflictului din Ucraina. Declarațiile lui Babiš și poziționarea partidului său în Parlamentul European sugerează că acesta ar putea opta pentru o scădere a sprijinului acordat Kievului.

Anterior, Babiš a declarat că speră ca „Ucraina să nu devină niciodată membră a UE”, iar europarlamentarii săi au evitat să participe la voturi cheie care vizau susținerea militară a Ucrainei. Poziția sa reflectă o lipsă de încredere în deciziile UE, criticând impunerea unui sprijin financiar obligatoriu pentru Ucraina, preferând să ia decizii independente privind alocarea fondurilor naționale.

Deși reprezentanții ANO, precum europarlamentarul Ondřej Knotek, neagă acuzațiile că ar fi „pro-ruși”, partidul se află tot mai mult într-o poziție contrară politicilor comune ale UE, mai ales în privința sancțiunilor împotriva Rusiei. Kaniok avertizează că o administrație condusă de Babiš ar putea lua măsuri pentru slăbirea unor instituții cheie, inclusiv a sistemului judiciar și a presei, similar cu abordările din Ungaria și Slovacia.

Închiderea ușilor pentru Ucraina și de către Cehia și impactul asupra UE

Creșterea influenței mișcărilor naționaliste din Europa Centrală reprezintă o provocare considerabilă pentru Bruxelles. Blocul de țări pro-rusești riscă să pună în dificultate consensul european în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina și viitoarea extindere a UE. Babiš și alți lideri naționaliști se opun unei posibile aderări a Ucrainei la Uniunea Europeană, iar reticența acestora poate influența profund dinamica voturilor și a deciziilor la nivelul Uniunii.

În final, Republica Cehă se află într-un moment crucial, în care alegerile din 2025 ar putea schimba semnificativ direcția politică a țării și rolul său în Europa.

Un nou guvern condus de Babiš ar putea să orienteze politica externă a Cehiei într-un mod care să o apropie mai mult de Rusia și să amplifice tensiunile cu instituțiile europene. Un bloc pro-Kremlin mai mare în Europa Centrală va face mai dificilă aplicarea unei politici unificate și ar putea afecta stabilitatea internă a UE.