Avansul forțelor pro-ruse în Europa Centrală: Alegerile din România, cea mai mare amenințare pentru efortul de război al Ucrainei
Pe fondul instalării lui Donald Trump la Casa Albă începând de luni, 20 ianuarie, Ucraina se confruntă cu o nouă provocare diplomatică majoră.
În Europa Centrală și de Est, sprijinul pentru Kiev devine tot mai incert, în condițiile în care forțele politice care se opun susținării continue a efortului de război al Ucrainei câștigă teren. Dependența totală a Ucrainei de vecinii săi, precum Polonia și România, pentru provizii militare și logistice amplifică gravitatea situației.
Austria și ascensiunea extremei drepte
Un semnal recent al acestei schimbări este posibilitatea ca extrema dreaptă pro-rusă din Austria să căștige mai multă influență, într-un context în care Partidul Libertății (FPÖ) negociază o coaliție cu conservatorii din Viena. Deși Austria nu a furnizat niciodată arme Kievului din cauza politicii sale de neutralitate, opoziția FPÖ față de simpla tranzitare a armelor NATO pe teritoriul său ar putea prelungi semnificativ timpul de livrare a echipamentelor militare.
Amenințări în România: alegeri anulate și creșterea candidatului pro-rus
România reprezintă o provocare chiar mai serioasă pentru Kiev, după anularea alegerilor prezidențiale în decembrie, din cauza suspiciunilor de ingerință rusă. Călin Georgescu, candidatul pro-rus care a ieșit pe primul loc în primul tur, a promis că va opri toate livrările de arme către Ucraina dacă va câștiga. Importanța României pentru aprovizionarea Ucrainei este esențială, având în vedere granița comună de peste 600 de kilometri și rolul său în livrările logistice. “Nu toate transporturile pot trece prin Polonia”, avertizează Mircea Geoană, fost ministru de externe și secretar adjunct al NATO.
România este în prezent condusă de o coaliție pro-occidentală, dar majoritatea sa este fragilă, iar poziția lui Georgescu ar putea atrage mai mult sprijin electoral la noile alegeri din mai. Expertul în politici publice Sorin Ioniță observă și influența crescândă a retoricii premierului maghiar Viktor Orban, cunoscut pentru poziția sa ambiguă față de Ucraina.
Slovacia: discursuri pro-ruse și presiuni economice
În Slovacia, premierul Robert Fico și-a intensificat discursurile critice la adresa Kievului, cerând reluarea tranzitului gazelor rusești prin Ucraina. Fico a amenințat cu întreruperea ajutorului umanitar și a sprijinului pentru refugiații ucraineni dacă solicitările sale nu vor fi respectate. Deși Slovacia și-a suspendat donațiile de arme către Ucraina, fabricile sale continuă să producă arme pentru Kiev pe baze comerciale.
Bulgaria: criza politică și blocajele de securitate
Bulgaria, o altă piesă cheie în producția de muniție pe standard sovietic, trece printr-o criză politică prelungită. Fostul prim-ministru Boiko Borissov a blocat recent semnarea unui acord de cooperare în domeniul securității cu Kievul, invocând schimbările din politica internațională generate de revenirea lui Trump la putere.
Impactul internațional: un joc complicat pentru Ucraina
Ascensiunea lui Donald Trump creează incertitudini majore în regiune. Deciziile de sprijin pentru Ucraina rămân, deocamdată, neschimbate, dar liderii pro-ucraineni avertizează că o retragere a Statelor Unite ar putea paraliza eforturile diplomatice. De asemenea, rețelele sociale media și manipulările pro-ruse amplifică aceste provocări, în timp ce state precum Germania sunt chemate să preia un rol mai activ pentru a compensa un eventual declin al sprijinului american.
Pe fondul acestor tensiuni, viitorul Ucrainei depinde tot mai mult de stabilitatea politică din regiune și de capacitatea sa de a mobiliza aliații europeni pentru a face față noilor provocări geopolitice.