Avem dovada fraudării alegerilor locale de către STS în favoarea USR – PLUS! – EXCLUSIV

Corectitudinea rezultatelor alegerilor locale şi implicarea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS) a fost deseori discutatã în spaţiul public, dupã ce o serie de partide sau candidaţi independenţi au reclamat nereguli privind rezultatul scrutinelor electorale. Cel mai elocvent exemplu privind fraudarea alegerilor a fost cel de la alegerile locale din anul 2020, atunci când franţuzoaica Clothilde Armand a „câştigat” scrutinul pentru Primăria sectorului 1 cu binecuvântarea tuturor instituţiilor statului, care au închis ochii la ilegalitãţile de ordin penal comise de aceasta. Astãzi, „Puterea” vã prezintã în EXCLUSIVITATE un alt exemplu de fraudare a alegerilor locale din 2020, de aceastã data actorul principal fiind STS.

Departamentul de investigaţii al cotidianului “Puterea” a intrat în posesia unor documente oficiale care demonstrează trucarea rezultatului alegerilor locale derulate în data de 27 septembrie 2020 într-o secţie de votare din sectorul 2 al Capitalei (documentele oficiale le găsiţi la finalul materialului). Este vorba despre secţia de votare nr. 231.
Conform procesului – verbal privind consemnarea rezultatelor votării pentru Consiliul Local al Sectorului 2, document asumat prin consens și semnături de către președintele si vicepresedintele biroului electoral al secțieil de votare și reprezentanţii a 11 partide (PSD, alianţa USR-PLUS, UDMR, PMP, ALDE, PER, AER, ADER, PNL, Asociaţia Romilor “Pro Europa”, Alianţa Pro Bucureşti 2000) aflaţi în respectiva secţie de votare, numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare partid participant la scrutinul electoral a fost după cum urmează:

Conform art. 98, alin. (1) din Legea nr. 115/2015 privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale după primirea dosarelor conţinând procesele- verbale cu rezultatul numărării voturilor din secţia de votare nr. 231 şi după soluţionarea contestaţiilor formulate, biroul electoral de sector al municipiului Bucureşti trebuia să procedeze la totalizarea voturilor exprimate şi la atribuirea mandatelor, în condiţiile legii.

STS răstoarnă rezultatele din secţia de votare: 49,7% din voturile valabil exprimate furate de la unii, oferite altora

În mod surprinzător, deşi procesul – verbal privind rezultatul final al alegerilor din secţia de votare nr. 231 ar fi trebuit să fie documentul luat în calcul la momentul atribuirii mandatelor pentru Consiliul Local al sectorului 2, acest lucru nu s-a întâmplat!
Vă întrebaţi cum a fost posibil acest lucru? Simplu: reprezentanţii Biroului Electoral al Sectorului 2 al municipiului Bucureşti au făcut repartizarea mandatelor după un alt document “oficial”.
Care document “oficial”? Procesul – verbal a voturilor valabil exprimate în secţia nr. 231 pentru Consiliul Local al Sectorului 2 din Aplicația de centralizare a proceselor verbale care se regăseşte în Sistemul informatic de de centralizare a proceselor-verbale (SICPV) pus la dispoziţie de STS!
Numai că “radiografia” voturilor valabil exprimate prezentată de STS a fost “voalată” grav comparative cu cea a rezultatul final al alegerilor consemnat de reprezentanţii celor 11 partide aflaţi în secţia 231.

Comparând rezultatele din cele două tabele anterioare rezultă că din 621 de voturi valabil exprimate, un număr de 301 voturi valabil exprimate (49,27% din total) au fost manipulate de STS după bunul plac, în sensul că s-au luat de la anumite partide şi s-au acordat altora.

ALIANŢA USR – PLUS, zero voturi la urne, câştigătoare pe mâna STS

Practic, din cele 301 voturi manipulate de STS, un număr de 285 au fost atribuite cu de la sine putere următorilor competitori electorali care aveau rezultate modeste:
• ALIANŢA USR – PLUS (+154)
• PNL (+94)
• ALIANŢA ELECTORALE ADER – PPU (SOCIAL – LIBERAL) (+20)
• ALIANŢA PRO BUCUREŞTI 2020 (+17 voturi).
Ca să nu bată la ochi, alte 16 voturi furate de la unele partied au fost “aruncate” în curtea altora care oricum nu contau în ecuaţia respectivelor alegeri locale:
• PRM (+9)
• AUR (+6)
• PARTIDUL ALIANŢA PENTRU EDUCAŢIE ŞI REFORMĂ (+2)
• PARTIDUL OAMENILOR CREDINCIOŞI (+2)

Care au fost însă partidele cărora STS le-a luat cu un simplu “click” un număr de 301 de voturi valabil exprimate pe care le-au obţinut la urne?
• MIŞCAREA PATRIOŢILOR ROMÂNI (-180)
• PARTIDUL ECOLOGIST ROMÂN (-48)
• PARTIDUL FORŢA IDENTITĂŢII NAŢIONALE (-22)
• PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT INDEPENDENT (-18)
• PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT (-12)
• PARTIDUL ALIANŢA LIBERALILOR ŞI DEMOCRAŢILOR (ALDE) (-10)
• PARTIDUL MIŞCAREA POPULARĂ (-8)
• PARTIDUL RESTART ROMÂNIA (-6)
• ALIANŢA PENTRU UNITATEA RROMILOR (-2)

STS – structură militară a cărei activitate este organizată și coordonată de CSAT

Conform Legii nr. 92/1996, “Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) este organul central de specialitate, cu personalitate juridică, ce organizează, conduce, desfășoară, controlează și coordonează activitățile în domeniul telecomunicațiilor speciale pentru autoritățile publice din România și pentru alți utilizatori (CSM, Uniunea Națională a Barourilor, Uniunea Națională a Notarilor Publici, organele de conducere din cadrul organismelor guvernamentale și al unor organisme neguvernamentale de interes national)”.
Art. 1, alin. (5) din actul normativ menţionat, precizează că STS are structură militară și face parte din sistemul național de apărare. Totodată, Legea 92/1996 dezvăluie că activitatea STS este organizată și coordonată de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), iar controlul acesteia se face de către Parlamentul României, prin comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.
Ca atare, studiind legea amintită se ridică cîteva întrebări.

Ce caută o structură militară în alegeri? De ce STS şi nu SRI, DGIA, DGIPI sau SIE?

Care este de fapt rolul acestei structuri militare în cadrul procesului electoral? Implicarea sa asigură numai activitățile în domeniul telecomunicațiilor speciale pentru autoritățile publice din România implicate în procesul electoral, ori controlează efectiv rezultatul alegerilor, distorsionându-l?

Dacă ar fi să ne luăm după informaţiile publice de pe portalul STS, aflăm că în procesul electoral această structură militară are doar câteva atribuţii:
• asigurarea de aplicaţii informatice conform cerinţelor operaţionale furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă:
o Aplicația informatică pentru verificarea dreptului de vot (ADV), în cadrul Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV)
o Aplicația de centralizare a proceselor verbale, în cadrul Sistemului informatic de de centralizare a proceselor-verbale (SICPV);
• asigurarea de echipamente informatice şi de comunicaţii pentru implementarea şi funcţionarea sistemelor informatice și asistența tehnică necesară acestora;
• asigurarea de terminalele informatice pentru secţiile de votare din ţară și străinătate în vederea:
• asigurarea funcționării Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV);
• înregistrarea video-audio a operațiunilor efectuate de membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare pentru numărarea voturilor;
• fotografierea proceselor-verbale privind consemnarea rezultatelor votării și transmiterea acestora în Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SICPV).
• asigurarea de servicii de telefonie specială şi de comunicaţii de voce şi date necesare birourilor electorale din țară.
STS mai spune că sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal asigură verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege pentru exercitarea dreptului de vot, iar Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului illegal (SIMPV) semnalează tentativele de vot ilegal, asigură unicitatea înscrierii în listele electorale şi agregă date statistice privind prezenţa alegătorilor la vot.

Structura militarizată susţine că nu interferează cu numărarea voturilor !

Insistând pe faptul că nu interferează cu rezultatul final al alegerilor, STS a precizat deseori că “nu există nicio implicare a Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului illegal (SIMPV) în procesul de numărare a voturilor”.
“Datele privind exprimarea votului de către alegători sunt obținute prin numărarea efectivă și centralizarea voturilor la nivelul secțiilor de votare, sunt consemnate în procese – verbale și asumate prin consens și semnături de către președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare și membrii acestora”, susţine STS pe portalul său.

STS trebuie să răspundă

Dacă cele afirmate de STS sunt reale, atunci instituţia trebuie să explice de ce după fotografierea proceselor-verbale privind consemnarea rezultatelor votării și transmiterea acestora în Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SICPV), rezultatul votului diferă flagrant de rezultatul voturilor consemnate în procese – verbale și asumate prin consens și semnături de către președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare și membrii acestora (reprezentanţii partidelor politice)?
Răspunsul la această ultimă întrebare este esenţial şi trebuie lămurit de CSAT ţi de Parlament, ţinând cont de faptul că totalizarea voturilor exprimate şi atribuirea mandatele de către biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală, de sector al municipiului Bucureşti şi judeţeană, respectiv biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti se face pe baza proceselor-verbale existente în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SICPV) furnizat de STS şi nu în baza proceselor – verbale asumate prin consens și semnături de către președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare și de către membrii acestora (reprezentanţii partidelor politice).

“Controlorul” STS, Parlamentul, tace! Legea 215/2015 conţine omisiuni care încurajează fraudele

Cazul fraudei electorale prezentată anterior nu este singular. “Puterea” deţine documente oficiale care arată că STS a distorsionat grav rezultatul alegerilor electorale la nivel naţional.
Interesant este că instituţia care ar trebui să verifice activitatea STS, în speţă Parlamentul României, acoperă fraudarea alegerilor locale. De ce?
Pentru că Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale are o omisiuni grave care fac posibilã fraudarea voinţei alegătorilor fãrã ca vreo persoanã implicată sã poatã fi pedepsitã.
Una dintre acestea este inexistenţa în Legea nr. 115.2015 a posibilităţii ca un competitor electoral să ceară Biroului Electoral Central renumărarea voturilor într-o secție de votare, ori refacerea centralizării voturilor și a rezultatului alegerilor, în situația în care constată că au fost comise erori sau există neconcordanțe între datele consemnate în procesele-verbale.
Surprinzător, prevederea privind renumărării voturilor la cererea unui competitor electoral este cuprinsă în Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, în Legea nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor şi în Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European.
De ce oare nu s-a gândit Parlamentul să completeze şi să modifice şi Legea nr. 115/2015 cu un paragraf care să permit oricărui competitor electoral să ceară renumărarea voturilor în cazul în care reclamă erori sau neconcordanțe între datele consemnate în procesele-verbale?
Răspunsul este simplu: alegerile locale sunt cele mai importante, căci primarii şi preşedinţii de Consilii Judeţene, adică “baronii locali”, sunt motoarele alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi europarlamentare!
Dar asupra omisiunilor din Legea nr. 215/2015 care fac facilitează fraudele, vom reveni.

DOVADA 1: PROCESUL VERBAL CU REZULTATELE DIN SECŢIA DE VOTARE NR. 321 – SECTOR 2

DOVADA 2: PROCESUL VERBAL CU REZULTATELE STS DIN SECŢIA DE VOTARE NR. 231 – SECTOR 2, DOCUMENT PE BAZA CĂRUIA S-A FACUT EFECTIV REPARTIZAREA MANDATELOR DE CONSILIERI LOCALI