Avertisment al Băncii Mondiale: Urmează cel mai mare val de scumpiri din ultimii 50 de ani
Creșterea prețurilor la alimente și energie, înrăutățită de războiul din Ucraina, ar putea dura până la sfârșitul anului 2024 din cauza perturbărilor în comerț și producție, a anunțat marți Grupul Băncii Mondiale.
Creșterea prețurilor la energie, care a atins cea mai mare cotă de la criza petrolului din 1973, este de așteptat să depășească 50% în 2022, înainte de a se relaxa în 2023 și 2024, au declarat reprezentanții Băncii Mondiale, citați de Bloomberg. Se estimează că prețurile la agricultură și pe piața metalelor vor crește cu aproape 20% în 2022, înainte de a se opri în anii următori.
„În general, acesta reprezintă cel mai mare șoc produs de creșterea prețurilor mărfurilor pe care l-am experimentat din anii 1970”, a declarat Indermit Gill, vicepreședintele Băncii Mondiale pentru Creștere Echitabilă, Finanțe și Instituții, într-un comunicat de presă. „Așa cum a fost cazul atunci, șocul este agravat de o creștere a restricțiilor în comerțul cu alimente, combustibil și îngrășăminte”.
Războiul ar putea duce la o inflație de durată mai lungă și ar putea întârzia tranziția către energia curată, deoarece țările caută rute comerciale alternative și intensifică producția de mărfuri, potrivit raportului. Creșterea bruscă a prețurilor la energie și, prin extensie, a costurilor îngrășămintelor ar putea duce la penurie de alimente și ar putea bloca progresul în reducerea sărăciei globale.
Banca estimează că prețurile grâului vor crește cu peste 40%, atingând un maxim istoric în termeni nominali anul acesta, punând presiune asupra economiilor în curs de dezvoltare care se bazează pe importuri, în special din Rusia și Ucraina. Se așteaptă ca țițeiul Brent să ajungă în medie la 100 de dolari pe baril în 2022, cel mai ridicat nivel din 2013,iar prețurile cărbunelui și gazelor naturale în Europa să atingă maxime istorice. Prețul gazelor naturale din Europa se vor dubla în acest an.
Grupul, un factor de decizie internațională care oferă cercetare și asistență economică guvernelor și țărilor care au nevoie, sugerează factorilor de decizie să se concentreze pe abordarea dezechilibrului de bază dintre cerere și ofertă, în loc să acorde prioritate subvențiilor energetice și scutirilor de taxe care ar putea agrava situația.
„Acest lucru va avea efecte secundare de durată”, a spus John Baffes, economist senior în cadrul Grupului de prognoză al Băncii Mondiale. Prețurile ridicate „vor cântări asupra producției și calității alimentelor, afectând disponibilitatea alimentelor, veniturile rurale și mijloacele de trai ale celor săraci”.