Avertisment S&P Global: Statele vor intra mai des în incapacitate de plată din cauza datoriilor în valută
Statele vor intra probabil mai des decât în trecut în incapacitate de plată a datoriei lor în valută, în următorul deceniu, din cauza costurilor de împrumut mai mari şi a nivelului mai ridicat al datoriei, avertizează agenţia de rating S&P Global, într-o analiză a falimentelor din ultimii 20 de ani.
Ratingurile suverane de credit au scăzut la nivel global în ultimul deceniu
„Aceşti factori provoacă rapid probleme de lichidităţi deoarece se reduce accesul la finanţare şi accelerează ieşirile de capital. În multe cazuri, aceste evoluţii constituie punctul critic de unde constrângerile de lichiditate și solvabilitate devin problematice pentru un guvern”, se arată în raportul S&P, citat de presa internaţională.
Pandemia COVID-19 din 2020 a pus la încercare finanțele statului și au existat șapte cazuri în care țările nu și-au plătit datoria în valută – Belize, Zambia, Ecuador, Argentina, Liban și Surinam de două ori.
Creșterea prețurilor la alimente și combustibil după invazia Ucrainei de către Rusia în februarie 2022 a sporit presiunea, iar alte opt ţări nereuşind să-şi plătească datoria în valută în 2022 şi 2023, inclusiv Ucraina şi Rusia.
Numărul combinat de cazuri de neplată începând din 2020 reprezintă mai mult de o treime din cele 45 de cazuri de neplată în monedă străină ale țărilor suverane începând din 2000.
S&P Global Ratings a analizat cazurile de neplată din ultimele două decenii și a constatat că țările în curs de dezvoltare se bazează acum mai mult pe împrumuturile guvernamentale pentru a asigura intrările de capital străin.
Însă, atunci când această dependență a fost asociată cu politici imprevizibile, cu lipsa de independență a băncii centrale și cu piețe locale de capital superficiale, au urmat adesea probleme de rambursare.
Creșterea datoriei publice și dezechilibrele fiscale au determinat fuga capitalurilor, care, la rândul său, a intensificat presiunile asupra balanței de plăți, a epuizat rezervele valutare și, în cele din urmă, a tăiat capacitatea acestora de a se împrumuta – în esență, o spirală fatală care a condus la incapacitate de plată.
S&P a avertizat, de asemenea, că restructurările datoriilor durează mult mai mult acum decât în anii 1980 – cu consecințe majore.
„Am constatat, de asemenea, că consecințele macroeconomice pe termen lung sunt mai grave pentru statele suverane care rămân în incapacitate de plată timp de mai mulți ani, ceea ce crește probabilitatea unor noi incapacități de plată”, se arată în raport.
Plățile dobânzilor în țările care vor intra curând în incapacitate de plată au tins să se apropie sau chiar să depășească 20% din veniturile guvernamentale în anul dinaintea intrării în incapacitate de plată, iar țările au intrat de obicei în recesiune, în timp ce inflația a crescut la două cifre, făcând viața mai grea pentru oamenii de acolo.
„Incapacitatea de rambursare a datoriei suverane are implicaţii semnificative pentru creşterea economiei, a evoluţiei inflaţiei şi a cursului de schimb, şi a solvabilităţii sectorului financiar suveran”, se arată în raport.
Mai multe țări au intrat în incapacitate de plată (default) de-a lungul istoriei, de obicei din cauza unor datorii publice nesustenabile și crize economice majore. Iată câteva exemple notabile:
1. Argentina
- Ani: 2001, 2014 și 2020.
- Context: Argentina a intrat în incapacitate de plată în 2001, într-una dintre cele mai mari crize economice din istoria sa, ceea ce a dus la tulburări sociale și economice majore. În 2014, țara a suferit din nou din cauza unor litigii cu creditorii internaționali. În 2020, criza s-a repetat, parțial din cauza pandemiei de COVID-19, dar și din cauza datoriilor enorme acumulate.
2. Grecia
- An: 2015.
- Context: Grecia a intrat în incapacitate de plată parțială în 2015, când a ratat o plată către Fondul Monetar Internațional (FMI). Datoria publică uriașă și criza financiară globală din 2008 au avut un impact devastator asupra economiei grecești, forțând țara să ceară ajutor de la Uniunea Europeană și FMI.
3. Rusia
- An: 1998.
- Context: În 1998, Rusia a intrat în incapacitate de plată din cauza unei crize economice declanșate de prețurile scăzute ale petrolului și o criză financiară internă. Devalorizarea rublei și incapacitatea guvernului de a plăti datoriile externe au dus la o criză financiară majoră.
4. Ecuador
- Ani: 1999 și 2008.
- Context: În 1999, Ecuador a intrat în incapacitate de plată ca urmare a unei crize bancare și a unei inflații galopante. În 2008, țara a refuzat să plătească anumite datorii considerate „ilegale” de guvernul de atunci.
5. Venezuela
- An: 2017.
- Context: Venezuela a intrat în incapacitate de plată din cauza unei crize economice severe, agravate de sancțiunile internaționale, hiperinflație și prăbușirea prețurilor petrolului. Această criză a dus la o penurie masivă de produse de bază și la o migrație în masă.
6. Liban
- An: 2020.
- Context: Libanul a intrat în incapacitate de plată în 2020, când guvernul a anunțat că nu va putea plăti datoria suverană pentru prima dată în istoria țării. Acest eveniment a fost cauzat de ani de gestionare deficitară a economiei și de o criză politică internă.
Aceste exemple ilustrează cum datoria publică nesustenabilă, combinată cu crize economice sau politice, poate împinge o țară în incapacitate de plată, ceea ce adesea duce la consecințe economice și sociale severe.
La rândul său, România a fost în mai multe ocazii în pericol de incapacitate de plată, în special în perioadele de criză economică. Iată câteva momente importante:
1. Criza economică din anii ’80:
România, sub regimul comunist al lui Nicolae Ceaușescu, a acumulat datorii externe mari în anii ’70 și ’80 pentru a finanța industrializarea.
În anii ’80, România s-a confruntat cu mari dificultăți economice din cauza datoriilor externe și a încercării lui Ceaușescu de a plăti datoriile externe rapid, ceea ce a dus la o criză internă severă. Pentru a evita incapacitatea de plată, guvernul a impus măsuri extreme de austeritate, reducând importurile și producând o sărăcie larg răspândită.
2. Criza economică globală din 2008-2009:
În urma crizei financiare globale din 2008, România s-a confruntat cu un declin economic semnificativ, ceea ce a adus-o în pragul incapacității de plată. În 2009, guvernul român a cerut sprijin financiar internațional pentru a evita acest scenariu.
Astfel, România a încheiat un acord cu Fondul Monetar Internațional (FMI), Uniunea Europeană (UE) și Banca Mondială, primind un pachet de asistență financiară de aproximativ 20 de miliarde de euro. Acest ajutor a fost condiționat de implementarea unor măsuri de austeritate și reforme economice.