Aveți grijă cu cine vorbiți la telefon. O nouă metodă de fraudă face victime la români

Poliția avertizează cu privire la o nouă metodă de fraudă tot mai des întâlnită în ultima vreme: victimele sunt sunate de diferite persoane care pretind că sunt reprezentanții unor bănci, companii de telecomunicații sau instituții guvernamentale și care solicită tot felul de informații cu caracter personal.  

Concret, cei sunați sunt convinși să transmită atacatorilor date personale, bancare sau de autentificare, pe care autorii le utilizează în scopul comiterii altor fapte de natură penală.

Această metodă se numește Vishingul (voice phishing) și este o formă de înșelăciune prin care autorii apelează și poartă convorbiri telefonice cu persoanele vătămate, pretinzând că sunt reprezentanți ai unor entități private. Prin utilizarea unor tactici ingenioase de manipulare, ei obțin date personale sau informații financiare de la persoanele vătămate, transmite IGPR.

Sfaturi dacă primiți un astfel de telefon:

– Identificați corect un astfel de apel telefonic fals! Nu faceți ce vi se spune prin telefon! Nu tastați un alt număr și nici nu urmați pașii indicați prin telefon

– În niciun caz, nu efectuați plăți în conturile oferite prin telefon și nu oferiți date personale sau date bancare

– Nu accesați eventuale link-uri de acces puse la dispoziție, de către persoane necunoscute și nu tastați pe telefonul mobil anumite secvențe de cifre comunicate de către autori, pe durata convorbirilor

În cazul în care ați fost înșelați, trebuie să anunţaţi Poliţia prin apelarea numărului de urgenţă 112 sau vă puteți adresa celei mai apropiate unități de poliție.

Poliția recomandă prudență în divulgarea informațiilor de identificare personală: numele, prenumele, CNP, adresa, numărul de telefon, data nașterii și alte detalii personale. Vi se poate „fura” astfel identitatea sau pot fi accesate alte conturi sau servicii.

„Informații privind conturile bancare și alte date financiare: prin intermediul vishingului, atacatorii pot obține numerele de cont bancar, numerele de card de credit, informațiile de autentificare la serviciile bancare online și alte detalii legate de conturile și tranzacțiile financiare ale victimei, informații care pot fi utilizate pentru a efectua tranzacții frauduloase sau pentru a accesa ilegal fondurile persoanelor vătămate”, mai arată IGPR.