Azi e Înălțarea Sfintei Cruci. Lucruri bine de făcut în ziua marii sărbători

Publicat: 14 sept. 2022, 08:00, de Eliza Popa, în ACTUALITATE

Ziua Crucii este data ce vestește sfârșitul verii și începutul toamnei. Principalele obiceiuri si practici de schimbare a anotimpului călduros (vara) cu unul rece (toamna) sunt concentrate în jurul echinocțiului de toamnă și se manifestă cu ocazia unor sărbători religioase sau populare ce ating maximul la Ziua Crucii.

La 14 septembrie se celebrează descoperirea, pe Muntele Golgota, de către împărăteasa Elena, a crucii pe care a fost răstignit Iisus și înfățișarea ei creștinilor, în Biserica Învierii din Ierusalim, în anul 355 d.H. Aflând Constantin împãratul despre crucea pe care primise Mântuitorul patimile si moartea, a trimis pe mama sa Elena la Ierusalim s-o aducă.

Crucea este considerată arma cea mai puternicã a Domnului Hristos si a omului. Prin cruce s-a blagoslovit pământul când „necuratul” a dus pe Dumnezeu în cele patru părți ale noului pământ cu gând să-l arunce în apa fără sfârșit. Prin cruce s-a sfințit cerul, care era al diavolului, luându-se din stăpânirea lui. Prin crucea ferestrei (cerceveaua) s-a sfințit casa, izgonindu-se diavolul din ea. Prin semnul crucii se sfințește în fiecare zi omul. Crucea ajutã când necuratul si duhurile rele stau să primejduiască un crestin. Se mai spune că omul scapă numaidecât de-o spaimă dacã îsi aduce aminte în ce zi a săptămânii a fost, în anul acela, Ziua Crucii.

Traditii și obiceiuri de Ziua Crucii

De Ziua Crucii se postește (e bine chiar sã se tină post negru) și se fac praznice. Oamenii merg la biserică și dau de pomanî ulcele noi, pline cu apă curată, miere sau mied, împodobite cu fir roșu, acoperite cu un colăcel/covrig și o lumânare. Se aduc la biserică buchete de flori și frunze cu care se înconjoară Sfânta Cruce. Nu se mănâncă fructe, care au ceva cu înfățișare de cruce: usturoi, nuci, pepeni, prune. La 14 septembrie se închide pământul.

Calendarul popular consemnează aceastã zi si sub alte denumiri cum ar fi Cârstovul Viilor sau Ziua Șarpelui.

Sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales în zonele deluroase și sudice ale ținutului, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor, iar sub denumirea de Ziua Șarpelui este cunoscută pretutindeni. Acum se crede că serpii și alte reptile încep sã se retragă în ascunzisurile subterane, hibernând până primavara următoare, la 17 martie (Alexiile). În lumea satelor încã se mai crede cã serpii, înainte de a se retrage, se strâng mai multi la un loc, se încolăcesc si produc o margică numitã “piatra nestemată”, folositoare pentru vindecarea tuturor bolilor.