Azi sărbătorim Sfânta Maria Mare și Ziua Marinei: Tradiții, superstiții și obiceiuri

Adormirea Maicii Domnului, sărbătoare religioasă cunoscută ca Sfânta Maria Mare sau Sântamaria este sărbătorită, în fiecare an, la 15 august.

Popular, Adormirea Maicii Domnului este considerată ziua care desparte lunile călduroase de cele reci. Tot pe 15 august este sărbătorită Ziua Marinei, Maica Domnului fiind ocrotitoarea marinarilor. La malul mării, dar şi în oraşele dunărene sunt organizate ample serbări. Această zi a fost declarată sărbătoare naţională.

Potrivit bisericii ortodoxe, Sfânta Maria a fost înştiinţată de Arhanghelul Gavriil de trecerea ei la cele veşnice, iar ea s-a bucurat şi s-a rugat pe Muntele Măslinilor şi copacii s-au aplecat în faţa ei. Sărbătoarea ortodoxă a Adormirii Maicii Domnului este foarte apropiată de ceea ce romano-catolicii numesc Înălţarea Fecioarei. În conformitate cu Sfânta Tradiţie, Maica Domnului a murit ca orice fiinţă omenească, „adormind”, aşa cum indică şi numele sărbătorii.

Brâul Fecioarei, ţesut chiar de Ea

Apostolii, care erau răspândiţi în lume pentru a propovădui Evanghelia la neamuri, au fost aduşi în mod miraculos la acest eveniment, fiind cu toţii prezenţi, cu excepţia Sfântului Toma. El a ajuns cu câteva zile mai târziu, după ce a fost înmormântată; dorind să o vadă încă o dată, i-a convins pe ceilalţi să deschidă mormântul Maicii Domnului. Atunci, Apostolii au descoperit că trupul Ei nu mai era în mormânt. De aceea, Biserica Romano-Catolică preferă să se refere la acest eveniment ca Înălţarea. Ţinând seama de dispariţia trupului Maicii Domnului din mormânt, se consideră că Ea a fost înălţată cu trupul la Cer.

Se spune că mormântul Sfintei Fecioare se află în Grădina Ghetsimani din Ierusalim unde zilnic mii de credincioşi îl vizitează. În susţinerea acestei ipoteze pledează şi prezenţa brâului Fecioarei, ţesut chiar de Ea din păr de cămilă, dat Apostolului Toma, la Ierusalim, apoi la Constantinopol, unde a fost aşezat într-o raclă de aur, în biserica pe care Teodosie al II-lea o construise special în cinstea Sfintei Fecioare. Din acest brâu există astăzi un fragment la Mănăstirea Vatopedu din Muntele Athos şi alt fragment la Mănăstirea Panaghia Soumela din Grecia.

Tradiții, superstiții și obiceiuri

În dimineața acestei zile, femeile merg la biserica și împart struguri, prune și faguri de miere. Apoi, femeile merg în cimitir și tămâiază mormintele rudelor. Ciobanii coboară oile de la munte, bărbații își schimbă pălăria cu căciulă, se interzice scăldatul în apa râurilor spurcată de cerb și dormitul pe prispă sau în „târnațul casei”.

Pe vremuri, de Sfânta Marie, fetele purtau o plantă numită „năvalnic”, care avea puterea să aducă pețitori. Dacă în apropierea zilei Sfintei Marii înfloreau trandafirii, era un semn că toamna va fi lungă. În sudul țării se angajau pândari la vii și se luau măsuri de protecție magică a podgoriilor împotriva păsărilor. De pe 15 august se deschidea, în satul tradițional, un important sezon al nunților, sezon care ținea până la intrarea în postul Crăciunului. În această zi se organizau târgurile și iarmaroacele de toamnă. Perioada dintre cele două Sântămării – Sântămaria Mare (15 august) și Sântămăria Mică (8 septembrie), era considerată în satul tradițional perioada cea mai potrivită pentru semănăturile de toamnă.

Conform unei superstiţii vechi, în ziua de Sfânta Maria Mare credincioşii ar trebui să evite tunderea părului şi aruncarea lui la gunoi. De asemenea, în această zi de sărbătoare se spune că nu este bine să mergi inapoi, întrucat atragi tristeţea Maicii Domnului.

O altă superstiţie legată de ziua Adormirii Maicii Domnului spune că nu este bine să se aprindă focul în sobă, acesta fiind un gest care atrage boala şi ghinionul.