Banca centrală a majorat dobânda cheie la 5,50% pe an. Inflația se va plafona în următoarele luni

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât vineri majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,50% pe an, de la 4,75% pe an, începând cu data de 8 august 2022, informează banca centrală.

De asemenea, BNR a majorat rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 6,50% pe an, de la 5,75% pe an, şi a crescut rata dobânzii la facilitatea de depozit la la 4,50% pe an, de la 3,75%.

Păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit sunt alte decizii luate vineri de CA al BNR pe probleme de politică monetară.

Inflația este așteptată să se plafoneze în trimestrul al treilea

Prognoza actualizată a Băncii Naţionale a României evidenţiază perspectiva plafonării ratei anuale a inflaţiei în trimestrul III al anului curent şi a descreşterii ei ulterioare în mod gradual, dar pe o traiectorie revizuită moderat în sens ascendent, potrivit unui comunicat al băncii.

06:29 • ECONOMIE

Un produs alimentar foarte popular printre români s-a scumpit de 5 ori faţă de perioada pandemiei

14:28, 20.12.2024 • ECONOMIE

Moneda națională s-a depreciat, față de euro, la cursul oficial al BNR

„Perspectiva plafonării şi a descreşterii ratei anuale a inflaţiei are ca resorturi atenuarea impactului şocurilor globale pe partea ofertei, inclusiv în contextul aplicării schemelor de plafonare a preţurilor la energie până în martie 2023, precum şi manifestarea unor ample efecte de bază dezinflaţioniste, alături de influenţele decurgând din probabila restrângere rapidă şi închidere a excedentului de cerere agregată la mijlocul anului viitor, urmată de adâncirea gap-ului PIB în teritoriul negativ”, se arată în documentul publicat vineri de BNR.

Pe acest fond, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să cunoască fluctuaţii minore în trimestrul III, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare, graduală, timp de trei trimestre, dar relativ alertă ulterior, coborând la finele orizontului prognozei uşor sub punctul central al ţintei.

Incertitudini sunt totuşi asociate impactului prezumat, dar şi duratei schemelor de plafonare şi compensare a preţurilor la energie şi combustibili. Riscuri notabile continuă, de asemenea, să vină din evoluţia cotaţiilor produselor energetice, precum şi din persistenţa blocajelor în lanţuri de producţie şi aprovizionare – în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate – cărora li se alătură cele decurgând din seceta prelungită pe plan intern şi în alte ţări europene, subliniază banca centrală.

Potrivit BNR, războiul din Ucraina şi sancţiunile impuse Rusiei rămân o sursă majoră de incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, prin efectele posibil mai mari exercitate, pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii, profiturilor şi planurilor de investiţii ale firmelor, dar şi prin potenţiala afectare mai severă a economiei europene/globale şi a percepţiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanţare.

„Totodată, absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate, dar este esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, însă şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina. Absorbţia şi valorificarea la maximum a acestor fonduri sunt vitale”, se mai precizează în comunicat.

Conform băncii centrale, incertitudini şi riscuri majore sunt asociate şi conduitei politicii fiscale, având în vedere cerinţa continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al tendinţei generale de înăsprire a condiţiilor de finanţare, dar într-o conjunctură economică şi socială dificilă pe plan intern şi global, ce a condus la implementarea mai multor seturi de măsuri de sprijin pentru populaţie şi firme, cu potenţiale implicaţii adverse asupra parametrilor bugetari. Din această perspectivă, deosebit de importante sunt coordonatele preconizatei rectificări bugetare, consideră BNR.

Totodată, instituţia arată că relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.