Banca Centrală Europeană a redus din nou dobânda de referinţă pentru euro. Ce efecte vor fi în România

Banca Centrală Europeană (BCE) a redus joi dobânda de referinţă cu un sfert de punct procentual (25 puncte de bază), pentru a treia oară în acest an şi în linie cu estimările, în condiţiile în care creşterea economică este slabă, iar inflaţia s-a domolit, coborând în septembrie la 1,7% în zona euro (calculată de la an la an).

Noile dobânzi la euro, din 23 octombrie

Începând cu data de 23 octombrie, rata dobânzii la facilitatea de depozit va fi redusă la 3,25%, rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi rata dobânzii la facilitatea de creditare marginală vor fi diminuate la 3,40% şi, respectiv, 3,65%, a decis joi Consiliul guvernatorilor BCE.

BCE nu a oferit niciun fel de indicii privind viitoarele decizii de politică monetară, repetând că deciziile sale vor fi luate de la o reuniune la alta, chiar dacă pieţele se aşteaptă la reduceri similare de dobândă la următoarele trei reuniuni, pentru a stimula creşterea economiei.

„Datele privind inflaţia arată că procesul dezinflaţionist este pe calea cea bună. Perspectivele privind inflaţia sunt de asemenea afectate de recentele date surprinzătoare privind declinul activităţii economice”, a explicat BCE.

16:12 • ACTUALITATE

BCE avertizează: datoria guvernamentală ridicată amenință creșterea economică

20:17, 20.10.2024 • LIFESTYLE

Legende din piaţa financiară: Culoarea cravatei şefului Federal Reserve şi dobânzile dolarului

Conform datelor publicate joi de Eurostat, în zona euro rata anuală a inflaţiei s-a redus de la 2,2% în august până la 1,7% în septembrie, cel mai redus nivel din ultimii trei ani. 

Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

Ce efecte vor fi în România

Scăderea dobânzilor la euro are un impact semnificativ pentru românii care au economii, împrumuturi sau afaceri în euro. 

Scăderea dobânzilor la euro poate fi un avantaj pentru cei care au credite și doresc să împrumute mai ieftin, dar poate dezavantaja pe cei cu economii în euro și poate avea efecte indirecte asupra cursului valutar și a pieței imobiliare din România. 

1. Reducerea costurilor creditelor în euro

Credite mai ieftine: Românii care au credite ipotecare sau alte împrumuturi în euro vor plăti rate mai mici dacă dobânzile scad. O scădere a ratei dobânzii implică plăți lunare mai mici și, în general, costuri totale mai mici pentru împrumuturi.

Acest lucru este benefic mai ales pentru cei care au deja credite contractate și pot beneficia de reduceri ale ratelor dobânzilor variabile sau de refinanțare a creditelor existente.

2. Reducerea randamentului economiilor în euro

Economii mai puțin rentabile: O scădere a dobânzilor reduce dobânzile oferite pentru depozitele bancare sau alte instrumente de economisire în euro. Românii care au economii în euro vor primi dobânzi mai mici pentru depozitele lor, ceea ce poate face economisirea în euro mai puțin atractivă.

3. Evoluția cursului valutar

Posibilă apreciere a leului: O scădere a dobânzilor la euro ar putea duce la o slăbire a monedei europene față de leu, ceea ce ar însemna un curs de schimb mai favorabil pentru românii care au venituri sau economii în lei, dar cheltuieli sau împrumuturi în euro. Totuși, evoluția cursului este influențată de numeroși alți factori economici globali.

4. Avantaje pentru exportatori și investitori

Exporturi mai avantajoase: Dobânzile mai mici pot stimula economia europeană, crescând cererea pentru produse și servicii românești exportate către piețele din zona euro. De asemenea, companiile din România care au credite în euro pentru a finanța extinderea sau investițiile vor beneficia de costuri mai reduse.

5. Impact asupra pieței imobiliare

Stimularea pieței imobiliare: Dacă dobânzile la creditele ipotecare în euro scad, este posibil ca cererea pentru proprietăți imobiliare să crească, ceea ce ar putea duce la o creștere a prețurilor în acest sector. Ratele mai mici pot atrage mai mulți cumpărători, dar ar putea și accentua supraîndatorarea.

În cazul însă al unei evoluţii negative a economiei, sectorul imobiliar este printre cele mai afectate şi cade primul.