Banca Mondială a vizitat românii invizibili pentru autorități

În România, sunt circa 500 de așa-numite așezări informale în care, oficial, locuiesc circa 72.000 de oameni dar, neoficial, numărul lor este mult mai mare. Reprezentanți ai Băncii Mondiale (BM) au vizitat câteva dintre aceste așezări pentru a pune bazele unei strategii de intervenție socială.

În țara noastră, există cetățeni invizibili pentru autorități, fiindcă trăiesc în colonii umane fără a avea acte nici pentru ei înșiși, nici pentru locul unde își duc viața. Săraci și marginalizați, ei sunt românii care trăiesc în așezările informale. Potrivit Legii nr.151/2019, așezarea informală este definită ca o grupare de minimum 3 unități destinate locuirii dezvoltate spontan, ocupate de persoane sau familii care fac parte din grupuri vulnerabile și care nu au niciun drept asupra imobilelor pe care le ocupă. Ei bine, tocmai pe acești români i-au vizitat reprezentanții Băncii Mondiale pentru a vedea situația lor în teren. Cei de la BM au efectuat vizite documentare la Pâncota, județul Arad (unde locuiesc 940 de persoane), la Șamșud, în județul Sălaj (unde trăiesc 191 de persoane), la Panciu, în județul Vrancea (unde sunt 915 persoane), la Drăgăneasa, în județul Prahova (acolo locuiesc 270 de persoane) și la Toplița, în județul Harghita (unde trăiesc 373 de persoane). Cele cinci așezări au fost alese în baza unei analize preliminare a bazei de date pentru localitățile cu caracteristici variate, care, măcar teoretic, ar trebui să fie eligibile pentru Programul Operațional România Pentru Incluziune și Demnitate Socială (PORIDS) 2021-2027.

Un mix de măsuri este soluția pentru a reglementa juridic viața oamenilor din așezările informale

În majoritatea localităților selectate pentru vizita celor de la BM, locuitorii fie nu aveau un loc de muncă, fie erau zilieri, aveau, de obicei, case improvizate și amplasate pe domeniul public, evident fără vreun drept de proprietate. Unii au lucrat o vreme în străinătate, apoi au cumpărat un teren și și-au construit o casă, dar în marea lor majoritate nu dețin acte pe terenurile sau pe casele respective. De asemenea, situația juridică a celor mai mulți locuitori ai așezărilor informale amintite este incertă și nereglementată. Printre concluziile celor de la BM, se numără nevoia de a nu impune o soluție universală pentru remedierea problemelor identificate în așezările informale. ”Există specificități care țin de cadrul spațial, juridic și social care cer măsuri particulare. Deseori, o singură așezare o să prezinte caracteristici eterogene care au nevoie de un mix de măsuri care nu trebuie să intre în competiție una cu cealaltă, ci să se completeze”, au concluzionat experții BM.