Banca Mondială, despre România: sărăcie mai puțină, dar inegalitățile se adâncesc

România a înregistrat progrese semnificative în reducerea sărăciei în ultimii ani, dar persistă provocări structurale majore, arată Banca Mondială.

Datele furnizate în raportul „Poverty & Equity Brief” întocmit de Banca Mondială relevă că, deși ratele sărăciei au scăzut considerabil, inegalitatea și vulnerabilitatea economică rămân ridicate, iar decalajele între urban și rural continuă să afecteze populația.

Sărăcia: scădere istorică, dar realități îngrijorătoare

Între 2016 și 2021, România a înregistrat o reducere considerabilă a sărăciei monetare, măsurată la pragul de 6,85 dolari/zi (paritatea puterii de cumpărare). Rata sărăciei a scăzut cu 14,7 puncte procentuale, ajungând la 7,1% în 2021. Cu toate acestea, în 2023, România avea în continuare cel mai ridicat procent de populație expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială din Uniunea Europeană: aproape o treime din cetățeni (circa 33%) trăiau în această situație.

La pragul internațional de sărăcie de 2,15 dolari/zi, doar 1,8% din populație era afectată în 2021, ceea ce plasează România peste media țărilor cu venituri medii-superioare. Totuși, acest indicator maschează provocările legate de sărăcia relativă și de discrepanțele între regiunile țării.

14:29, 31.10.2024 • ECONOMIE

Mugur Isărescu a participat la reuniunea anuală a FMI de la Washington

20:34, 11.10.2024 • ECONOMIE

Consiliul de administrație al Băncii Mondiale a aprobat crearea unui fond pentru reconstrucția Ucrainei

Disparități urbane și rurale

Datele evidențiază o diferență semnificativă între mediul urban și cel rural. În timp ce rata sărăciei în mediul urban era de doar 2,8%, aceasta urca la 12,9% în mediul rural. Zonele rurale continuă să fie cele mai afectate de lipsa infrastructurii, de accesul limitat la educație și sănătate și de oportunitățile reduse de angajare. Persoanele fără educație formală sunt cele mai vulnerabile: 28,6% dintre adulții fără studii trăiau în sărăcie în 2021, comparativ cu doar 6,6% dintre cei cu studii secundare.

Inegalitatea: un obstacol persistent

Inegalitatea veniturilor, măsurată prin indicele Gini, se menține ridicată, atingând 33,9 în 2023. Acest nivel al inegalității plasează România printre țările cu cele mai mari discrepanțe de venituri din Uniunea Europeană. În plus, decalajul dintre femei și bărbați pe piața muncii este unul dintre cele mai mari din UE: în 2022, rata de participare a femeilor în forța de muncă era cu 18 puncte procentuale mai mică decât cea a bărbaților.

Sărăcia energetică: o criză în creștere

Un alt indicator alarmant este sărăcia energetică, care afectează profund gospodăriile vulnerabile. În 2023, aproximativ 13,6% din populație a întâmpinat dificultăți în plata facturilor la energie, iar această proporție a crescut la 28,3% în rândul celor care trăiesc sub pragul sărăciei. Creșterea prețurilor la energie, chiar și în contextul plafonării prețurilor, a exacerbat situația. Grupurile cele mai afectate includ beneficiarii de asistență socială, persoanele în vârstă care trăiesc singure și persoanele cu dizabilități.

Educația și accesul la servicii: deficite importante

Datele multidimensionale ale sărăciei relevă alte vulnerabilități importante. În 2021, 14,1% din populație nu avea acces la sisteme sanitare conforme, iar 1,3% din copii în vârstă școlară nu erau înscriși la școală. Deși accesul la electricitate și la apă potabilă este aproape universal, aceste neajunsuri afectează în principal comunitățile rurale și marginalizate.

Reformele fiscale și de pensii: șanse de echitate

Reformele recente au făcut sistemul fiscal ușor mai redistributiv și mai favorabil categoriilor defavorizate. Pe de altă parte, măsurile de reformă a pensiilor, precum eliminarea indicelui de corecție și egalizarea vârstei de pensionare între femei și bărbați, sunt așteptate să contribuie la reducerea inegalității de gen. Modificarea structurii punctelor pentru pensiile speciale ar putea aduce mai multă echitate în sistem, însă implementarea acestor măsuri rămâne o provocare.

Un drum lung spre prosperitate

Deși România a înregistrat progrese notabile în reducerea sărăciei și crearea unui sistem fiscal mai echitabil, provocările structurale rămân profunde. Disparitățile între urban și rural, decalajele de gen și nivelurile ridicate de inegalitate economică subliniază necesitatea unor politici mai ambițioase. Pentru a-și îndeplini obiectivul de reducere a sărăciei și a inegalității, România trebuie să prioritizeze investițiile în educație, infrastructură și protecție socială, menținând în același timp un ritm susținut de creștere economică.