Banca Mondială estimează o scădere economică de 4,4% în Europa de Est și Asia Centrală

Scăderea economică estimată în cazul statelor cu economii emergente şi aflate în curs de dezvoltare din Europa şi Asia Centrală este de până la 4,4% până la sfârşitul anului curent, fiind cea mai severă recesiune de la criza financiară globală din 2008, arată cea mai recentă prognoză a Băncii Mondiale.

În plus, se estimează că scăderile induse de pandemie să adâncească nivelul sărăciei în ţările din această regiune.

„La nivelul statelor cu economii emergente şi aflate în curs de dezvoltare din Europa şi Asia Centrală, se aşteaptă o scădere cu până la 4,4% până la sfârşitul anului curent, ceea ce reprezintă cea mai severă recesiune de la criza financiară globală din 2008″, conform celei mai recente actualizări a prognozei economice a Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală (ECA).

Se aşteaptă ca procesul de creştere să înregistreze o redresare în anul 2021, cu 1,1-3,3%. Ritmul de redresare depinde de durata de manifestare a pandemiei de COVID-19, de disponibilitatea şi distribuirea unui vaccin, precum şi de gradul de intensificare a comerţului şi investiţiilor. În consecinţă, creşterea din regiune ar putea fi mai slabă decât ne-am putea aştepta, dacă pandemia se înrăutăţeşte.

Sunt aşteptări ca şi scăderile induse de pandemia din 2020 să adâncească nivelul sărăciei în ţările din această regiune. Pe fondul unui prag al sărăciei calculat la 3,20 dolari/zi, estimările sugerează că încă 2,2 milioane de persoane vor fi afectate de sărăcie. Cu un prag al sărăciei calculat de obicei pentru ţările cu venituri medii şi superioare la 5,50 dolari/zi, aproape 6 milioane de persoane pot fi afectate de sărăcie.

Nivelul educațional

Pandemia  a afectat negativ şi învăţământul şi serviciile de sănătate din această regiune. Virusul a ucis deja mii de persoane, iar unii dintre supravieţuitorii acestui virus vor mai avea de suferit pe termen lung. Închiderea şcolilor poate duce la înregistrarea unor pierderi la nivel educaţional echivalând cu o treime dintr-un an întreg de şcolarizare, ceea ce poate exacerba inegalităţile, afectând în mod disproporţionat elevii care provin din medii dezavantajate.

O analiză specială inclusă în raportul citat constată că îmbunătăţirea accesului la învăţământul terţiar şi a calităţii acestuia, precum şi reducerea factorilor de risc pentru sănătatea adulţilor sunt de o importanţă-cheie pentru asigurarea unei redresări reziliente în această regiune. Deşi ţările din regiune oferă un nivel destul de bun al serviciilor educaţionale şi medicale, conform măsurătorilor prezentate de Banca Mondială în Indicele capitalului uman (Human Capital Index), mai multe eforturi trebuie întreprinse pentru ca statele acestei regiuni şi cetăţenii acestora să poată avea succes în viitor.

„Simpla supravieţuire nu este suficientă, cum nu este nici absolvirea unui nivel educaţional de bază. Adulţii trebuie să rămână sănătoşi, activi şi productivi pe toată durata vieţii. În special, este importantă reducerea riscurilor de sănătate cauzate de obezitate, fumat şi consumul excesiv de băuturi alcoolice, care pot periclita îmbătrânirea activă şi productivă. La fel de important este şi faptul că instituţiile de învăţământ superior trebuie să pregătească studenţii pentru pieţele muncii existente la ora actuală”, a declarat Asli Demirgüç-Kunt, Economist-şef al Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală.

În această regiune, peste 18% din populaţie este obeză, aproape 23% dintre cetăţeni consumă ocazional, dar excesiv, alcool, iar aproape 26% dintre cetăţeni sunt fumători. Toate aceste riscuri la adresa sănătăţii se manifestă îndeosebi în Europa de Est şi în Rusia, unde speranţa de viaţă este cea mai scăzută din regiune. Prevalenţa acestor riscuri sporeşte nu numai posibilitatea instalării unor afecţiuni cum ar fi cele cardiovasculare, dar şi consecinţe cum ar fi mortalitatea şi morbiditatea care însoţesc contactarea unor boli cum ar fi COVID-19.