Banca Mondială: Potenţialul de creştere al României în perioada 2022-2030 ar putea ajunge la 5,2%, graţie reformelor şi investiţiilor

Reformele susţinute de investiţii în infrastructura verde şi cea digitală precum şi în capitalul uman pot majora creşterea economică potenţială a României, în perioada 2022-2030, la o medie de 5,2%, cea mai mare dintre cele patru ţări analizate în cel mai recent raport al Băncii Mondiale.

Conform acestui raport, pe termen lung, investiţiile mari însoţite de reforme precum îmbunătăţirea participării pe piaţa muncii, integrarea forţei de muncă migratoare, eficientizarea instituţiilor şi îmbunătăţirea rezultatelor din educaţie ar permite Poloniei şi României ca, până la finele acestui deceniu (2022-2030), să înregistreze o creştere economică potenţială mai mare decât în deceniul precedent.

Aceste reforme ar duce creşterea economică potenţială, în perioada 2022-2030, la 4,6% în Bulgaria, 3,5% în Croaţia, 4% în Polonia şi 5,2% în România. Asumarea unor reforme ambiţioase ar pune aceste state membre ale UE pe calea către o convergenţă mai rapidă cu nivelul mediu al venitului pe cap de locuitor al UE şi ar compensa efectele negative ale pandemiei şi războiului din Ucraina.

„Două şocuri consecutive, în succesiune rapidă, riscă să îngreuneze redresarea UE. Pandemia a diminuat bugetele naţionale, în timp ce contextul războiului din Ucraina a exacerbat provocările, iar guvernele se confruntă cu inflaţie ridicată, creştere economică scăzută şi o criză a costului vieţii care îi afectează puternic pe cei mai vulnerabili. Dar în faţa adversităţii se află oportunitatea. Instituţii mai eficiente şi o guvernare mai bună pentru a implementa reforme dificile şi pentru a asigura o creştere economică verde, rezilientă şi incluzivă, sunt soluţia zilei”, a declarat Gallina A. Vincelette, director regional în cadrul Băncii Mondiale, pentru ţările Uniunii Europene.

Cel mai recent raport economic periodic al UE – Living Up to Potential in the Wake of Adverse Shocks – analizează modul în care unele state membre ale UE pot naviga în aceste vremuri pline de provocări din punct de vedere economic, pentru a stimula creşterea economică şi incluziunea pe termen lung, în urma unei pandemii, a unui conflict în curs de derulare în regiune şi a unei crize a costului vieţii.

O bună parte din economiile statelor membre ale UE a revenit la niveluri de creştere pre-pandemică, deşi, într-un ritm inegal. După ce s-a contractat cu 5,9% în 2020, creşterea economică a UE27 şi-a revenit în 2021, când a înregistrat un avans de 5,3%, aceasta fiind cea mai puternică redresare post-recesiune de până acum, din regiune. Acest lucru a fost determinat, în mare parte, de o relaxare a restricţiilor împotriva COVID-19, ce a încurajat creşterea cererii agregate, în timp ce sprijinul politic fără precedent, adaptarea sporită şi rata ridicată a vaccinării au susţinut redresarea. Raportul recomandă guvernelor să fructifice această redresare economică încurajatoare. În acest context, reformele sprijinite de Planurile Naţionale de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) ale statelor membre ale UE oferă ţărilor un punct de plecare foarte bun pentru a răspunde factorilor ce constrâng creşterea economică.

Până în prezent, Banca Mondială a angajat un portofoliu de peste 1,7 miliarde de dolari pentru a ajuta economiile emergente din Europa şi Asia Centrală să atenueze impactul generat de pandemia de COVID-19. Sprijinul total mobilizat de Banca Mondială pentru Ucraina se ridică acum la peste 925 de milioane de dolari.

Creşterea globală, aşa cum evidenţiază Perspectivele Economice Globale ale Băncii Mondiale, este de aşteptat să scadă de la 5,7% în 2021 la 2,9% în 2022 – fiind semnificativ mai mică decât 4,1%, aşa cum a fost anticipat în ianuarie 2022. Se aşteaptă ca aceasta să se situeze în jurul acestui ritm în perioada 2023-2024, deoarece războiul din Ucraina perturbă activitatea, investiţiile şi comerţul pe termen scurt, pe măsură ce sunt estompate constrângerile legate de cerere şi ajustarea politicilor fiscale şi monetare.