Banca Națională a României a majorat dobânda cheie

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât marţi majorarea substanțială a ratei dobânzii de politică monetară.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât marţi majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3,75% pe an, de la 3% pe an anterior, începând cu data de 11 mai 2022, informează banca centrală.

Totodată, reprezentanţii instituţiei au decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4,75% pe an, de la 4%, şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2,75%, de la 2% pe an.

„Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 10 mai 2022, a hotărât următoarele: majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3,75 la sută pe an, de la 3,00 la sută pe an, începând cu data de 11 mai 2022; majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4,75 la sută pe an, de la 4,00 la sută pe an şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2,75 la sută, de la 2,00 la sută pe an, începând cu data de 11 mai 2022; păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară; menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”, se precizează în comunicatul BNR.

16:38 • ECONOMIE

Valoare-record pentru gramul de aur la cursul BNR

14:30 • ECONOMIE

Economistul Andrei Rădulescu: BNR va reduce dobânda cu cel puţin 1,5 puncte procentuale în 2025

Conform sursei citate, rata anuală a inflaţiei a consemnat un nou salt în luna martie 2022, urcând la 10,15%, de la 8,53% în februarie, în principal ca efect al accentuării scumpirii alimentelor procesate şi combustibililor, sub impactul creşterii abrupte a cotaţiilor mărfurilor agroalimentare şi ţiţeiului, odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia şi cu impunerea sancţiunilor internaţionale.

În trimestrul I 2022, rata anuală a inflaţiei a înregistrat astfel o nouă creştere substanţială (de la 8,19% în decembrie 2021) şi peste aşteptări, cu o contribuţie însă mult mai modestă din partea componentelor exogene ale IPC, în condiţiile aplicării schemelor de plafonare a preţurilor la energie pentru populaţie. Pe acest fond, scăderile de dinamică consemnate de preţurile energiei electrice şi gazelor naturale pe ansamblul trimestrului I au contrabalansat în bună măsură influenţele creşterii ample a preţului combustibililor şi a preţurilor LF, explică BNR.

Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accentuat considerabil trendul ascendent în trimestrului I 2022, inclusiv faţă de previziuni, mărindu-se de la 4,7% în decembrie 2021, la 7,1% în martie. Evoluţia ei continuă să reflecte efectele majorărilor ample cvasi-generalizate ale cotaţiilor materiilor prime, prioritar agroalimentare, şi ale costurilor crescute cu energia şi transportul, alături de influenţele blocajelor în lanţuri de producţie, potenţate pe plan intern de cotele înalte ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt, de rezilienţa cererii pe anumite segmente, precum şi de ponderea însemnată deţinută în coşul de consum de produsele alimentare şi de cele importate.

„Prin urmare, creşterea accentuată a ratei anuale a inflaţiei în trimestrul I 2022 a continuat să fie determinată de şocurile globale pe partea ofertei, amplificate în acest interval de declanşarea războiului din Ucraina şi de sancţiunile instituite, ce au accelerat ascensiunea puternică a inflaţiei pe plan mondial, inclusiv în numeroase state europene. Astfel, creşteri mari ale ratei anuale a inflaţiei, inclusiv a celei de bază, au fost consemnate în multe ţări din Europa şi în SUA, în condiţiile unei situaţii macroeconomice fără precedent în ultimele decenii”, se precizează în documentul BNR.

Rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) au crescut în martie 2022 la 6,5 şi la 5,6%, de la 5%, respectiv, 4,1%, în luna decembrie 2021. Noile date statistice reconfirmă comprimarea activităţii economice cu 0,1% în trimestrul IV 2021 faţă de trimestrul precedent, ca urmare a deteriorării semnificative a performanţelor agriculturii, evoluţie ce implică menţinerea excedentului de cerere agregată la o valoare scăzută în acest interval, în linie cu previziunile din februarie, inclusiv ca efect al revizuirii recente a datelor statistice privind evoluţia PIB în cursul anilor 2020 şi 2021.

Potrivit BNR, se reconfirmă, totodată, scăderea dinamicii anuale a PIB la 2,4% în trimestrul IV 2021, de la 6,9% în precedentele trei luni, pe seama slăbirii considerabile a ritmului absorbţiei interne. În schimb, exportul net şi-a redus aportul negativ la avansul PIB, în condiţiile în care scăderea dinamicii anuale a volumului importurilor de bunuri şi servicii a devansat-o pe cea a volumului exporturilor. Pe acest fond, creşterea anuală a soldului negativ al balanţei comerciale a decelerat semnificativ faţă de trimestrul III, dată fiind şi restrângerea decalajului nefavorabil dintre variaţia preţurilor importurilor şi cea a preţurilor exporturilor. Deficitul de cont curent şi-a mărit însă substanţial avansul în termeni anuali, sub influenţa deteriorării balanţei veniturilor secundare, ponderea acestuia în PIB majorându-se astfel la 7% pe ansamblul anului 2021, de la 5% în 2020.

Cele mai recente date şi analize indică o reaccelerare uşoară a creşterii economiei în trimestrul I 2022, urmată însă de o cvasi-stagnare în trimestrul II, sub impactul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate.

„Menţinerea cvasi-constantă a ritmului anual de creştere a comerţului cu amănuntul şi a celui auto-moto în intervalul ianuarie-februarie a fost acompaniată de scăderea puternică a acestuia pe segmentul serviciilor prestate populaţiei. Dinamica anuală a producţiei industriale a s-a mărit totuşi uşor, revenind astfel în teritoriul pozitiv, iar volumul lucrărilor de construcţii şi-a accelerat considerabil creşterea în termeni anuali. Totodată, majorarea ceva mai pronunţată consemnată pe ansamblul celor două luni de variaţia anuală a importurilor de bunuri şi servicii în raport cu cea a exporturilor reflectă cu precădere efectul nefavorabil al evoluţiilor preţurilor externe. Acesta a determinat însă o accentuare semnificativă a creşterii deficitului comercial faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, dar mai modestă a deficitului de cont curent, în condiţiile ameliorării balanţei veniturilor secundare, inclusiv pe seama intrărilor de fonduri europene de natura contului curent”, se mai arată în comunicat.

În acelaşi timp, efectivul salariaţilor din economie şi-a prelungit ascensiunea uşoară în primele două luni din 2022, dar în contextul unor evoluţii neuniforme la nivel sectorial, în timp ce rata şomajului BIM a rămas constantă în trimestrul I, la 5,7%, vizibil peste valorile pre-pandemice şi semnificativ deasupra minimumului istoric consemnat în august 2019. Deficitul de forţă de muncă raportat de companii şi-a accelerat însă creşterea, inclusiv în debutul trimestrului II, rămânând totuşi semnificativ sub vârful din anii pre-pandemie, iar intenţiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au redresat în aprilie, mai ales în comerţ şi servicii – probabil şi ca urmare a ridicării restricţiilor de mobilitate -, dar mai modest în industrie, inclusiv în contextul efectelor şi incertitudinilor generate de războiul din Ucraina şi de sancţiunile instituite.

Pe piaţa financiară, principalele cotaţii ale segmentului monetar interbancar au continuat să crească relativ alert în perioada recentă, sub impulsul majorării ratei dobânzii de politică monetară din aprilie, precum şi pe fondul controlului ferm exercitat de banca centrală asupra lichidităţii de pe piaţă şi al aşteptărilor privind creşterea pe mai departe a ratei dobânzii-cheie. La rândul lor, randamentele titlurilor de stat şi-au prelungit ori şi-au accentuat traiectoria ascendentă, inclusiv sub influenţa unei noi deteriorări a sentimentului investitorilor financiari faţă de pieţele din regiune, în contextul războiului din Ucraina, dar şi al expectaţiilor privind creşterea relativ mai alertă a ratei dobânzii de către Fed. Totodată, rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen şi-a accelerat considerabil creşterea în martie şi pe ansamblul trimestrului I 2022. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menţinut relativ stabil şi în luna aprilie.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a stopat ascensiunea în martie, dar la un nivel deosebit de înalt, de 15,7% (15,8% în februarie), în contextul intensificării puternice a activităţii de creditare, mai cu seamă pe segmentul societăţilor financiare, şi cu un aport în creştere, dar relativ modest, al programelor guvernamentale. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat să se mărească, ajungând la 72,7%.