Băncile americane avertizează: România intră în 2025 cu un deficit bugetar neașteptat. Țara noastră are nevoie de finanțări semnificative

România începe anul fiscal 2025 sub spectrul unui deficit bugetar mai mare decât cel prognozat inițial, avertizează un raport al Bank of America, citat de Profit.ro. Deși Guvernul a estimat deficitul pentru 2024 la 8,7% din PIB, banca americană sugerează că realitatea ar putea indica un dezechilibru fiscal de aproape 10%, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra economiei naționale.

Deficit bugetar în creștere și măsurile insuficiente ale Guvernului

În încercarea de a limita cheltuielile publice, Guvernul României a adoptat măsuri precum înghețarea salariilor din sectorul public și anularea indexării pensiilor. Cu toate acestea, analiștii financiari consideră că aceste măsuri sunt insuficiente pentru a corecta problemele structurale care stau la baza deficitului.

„Măsurile anunțate de noul guvern este probabil să fie insuficiente. Credem că România va evita o retrogradare deplină a ratingurilor de credit până la niveluri sub cele de investire, însă perspectiva negativă este justificată, în viziunea noastră”, spune un raport al Bank of America, conform Profit.ro.

17:16 • ECONOMIE

Replica ministrului Finanțelor, după ce Călin Georgescu a anunțat „apocalipsa economică”. „Nu e vorba de o situație critică..”

14:58, 13.12.2024 • ECONOMIE

Este vreun indicator macro care să arate optimist în România?

Raportul Bank of America subliniază că ritmul disproporționat al creșterii cheltuielilor față de venituri este una dintre principalele probleme. În 2024, cheltuielile guvernamentale au crescut cu 21% într-un ritm anualizat, în timp ce veniturile bugetare au avansat cu doar 13%. Această discrepanță accentuează vulnerabilitatea bugetului de stat și face dificilă atingerea unei ținte de deficit mai mici, stabilită recent la 7% din PIB.

Presiunea finanțării prin eurobonduri

România va avea nevoie de finanțări nete semnificative pentru a acoperi golurile bugetare. Bank of America estimează că țara va trebui să atragă între 13 și 15 miliarde de euro prin eurobonduri în 2025, mult peste estimarea Ministerului Finanțelor, care a indicat o necesitate de 10-13 miliarde de euro. Această diferență subliniază o incertitudine semnificativă cu privire la capacitatea de finanțare a țării, mai ales în contextul unei piețe internaționale marcate de volatilitate.

Incertitudinea fiscală este amplificată de instabilitatea politică, dată de fragilitatea coaliției de guvernare și de apropierea alegerilor prezidențiale, reprogramate pentru luna mai 2025. Această situație ar putea limita capacitatea Guvernului de a implementa reformele fiscale necesare pentru stabilizarea bugetului.

Planul Național de Redresare și Reziliență: întârzieri și condiționalități dificile

O altă provocare majoră pentru România o reprezintă accesarea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Tranșa a treia, în valoare de 2 miliarde de euro, este blocată din cauza neclarităților privind reformele asumate.

În plus, tranșa a patra este condiționată de o reformă amplă a salarizării în sectorul bugetar, o măsură dificil de implementat în 2025, având în vedere presiunile sociale și economice.

Banca Națională a României (BNR) este așteptată să mențină dobânda-cheie la 6,50% în prima ședință de politică monetară din acest an. Reducerea acesteia, care ar putea stimula economia, este amânată din cauza vulnerabilităților valutare crescute. O reducere a dobânzii înainte de mijlocul anului ar putea pune presiune suplimentară pe leu, având în vedere contextul economic fragil.