Bani cheltuiți degeaba: Românii aruncă în fiecare an peste 100 de kg de mâncare

Guvernul intenționează să reducă cantitatea de 129 de kilograme de mâncare pe care fiecare român o aruncă pe an, în medie, la jumătate până în anul 2023, spune Cornel Hanganu, consilier în cadrul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă a României din cadrul Guvernului României.

Hanganu participat la conferinţa cu tema „Stop deşeurilor şi risipei alimentare! Pentru oameni! Pentru planetă!”, organizată de Ministerul Agriculturii şi InfoCons, cu ocazia zilei internaţionale de conştientizare asupra risipei alimentare”.

„Un român aruncă 129 de kilograme de mâncare pe an, în medie, însemnând mâncare gătită, fructe, legume, produse de panificaţie, lactate, carne. Avem pentru anul 2030 drept ţintă înjumătăţirea pe cap de locuitor a risipei alimentare”, a spus Hanganu, conform Agerpres.

Conform acestuia, oamenii aruncă mâncare fiindcă estimează greșit cantitățile atunci când fac cumpărături, nu depozită corect alimentele, dar și pentru că nu sunt atenți la termenul de valabilitate.

„12% din mâncarea cumpărată ajunge la coş, însă stăm bine, pentru că media UE este aproape dublă. Cu cât familia este mai mare, cu atât se aruncă mai multă mâncare la coş. Un fenomen îngrijorător este că avem, pe de o parte, subnutriţie şi risipă alimentară, dar pe de altă parte 15% din populaţia României este obeză, ceea ce înseamnă că educaţia alimentară are carenţe, oamenii nu se preocupă de calitatea şi de cantitatea mâncării”, a adăugat Hanganu.

De asemenea, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a arătat că, pentru a diminua risipa alimentară, consumatorul trebuie să fie educat.

„Mă bazez foarte mult pe implicarea autorităţilor, a institutelor de cercetare, a mediului academic şi a partenerilor interesaţi de acest fenomen. Noi, la Ministerul Agriculturii, care ar trebui să ne precupăm în primul rând de securitatea alimentară şi de suficienţa hranei, contribuim la acest subiect. Noi vom încerca să tragem un semnal de alarmă, să facem o agricultură sustenabilă, durabilă, să educăm consumatorul în direcţia prevenirii risipei alimentare şi în direcţia consumului de produse proaspete şi sănătoase”, a spus Oros.

Totodată, risipa de resurse înseamnă şi un factor ridicat de poluare, a completat el.

„Trebuie să consume produse locale, proaspete, româneşti, aşa cum reuşi să ajungem la acel echilibru unde presiunea pe producţii foarte mari, unde agricultura este mai puţin durabilă, acolo unde s-a făcut exces s-a demonstrat că lucrurile nu sunt foarte bune. Acum avem ocazia să ne oprim să nu mergem pe drumurile greşite pe care au mers unele ţări care acum prin aceste strategii vor să corecteze acele greşeli. Putem prin educaţie să ajungem la echilibru între veniturile decente ale celor din agricultură şi, pe de altă parte, consumatorul să aibă acces la o hrană sănătoasă, de calitate. Sigur că pentru o hrană sănătoasă preţul este mai mare, dar este de preferat să cheltuim puţin mai mult pentru o hrană sănătoasă”, a precizat ministrul.