Banii și interesele bagă zâzanie între agricultori pe tema noilor tehnici genomice

Noile tehnici genomice (NGT) în agricultură produc o adevărată furtună în agribususiness-ul local. De o parte se află ministrul Agriculturii și fermierii care îl susțin în acceptarea acestora, dar cu anumite condiții, iar de cealaltă parte contestarii, în frunte cu parlamentarii PNL, care acuză de “interese mărunte”.

Aflat la Bruxelles, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, le răspunde membrilor PNL din comisiile pentru Agricultură din Parlament, care și-au exprimat cu “maximă îngrijorare turnura pe care a luat-o poziția oficială a României“. Mai mult, aceștia îl acuză de “stagnarea competitivității agriculturii europene și, implicit românești, față de restul statelor lumii”.

“Înțeleg că, în țară, sunt unii care consideră că interesele fermierilor noștri și ale României sunt “mărunte”.  Mărunte, poate, în raport cu interesele lor, care îi îndeamnă să nu țină cont de nimic și să accepte introducerea în producție a plantelor obținute prin modificarea genomului (NGT1), fără niciun fel de măsuri de protecție. AM SPUS-O FOARTE CLAR: România susține introducerea NGT1 cu o condiție esențială: protecția producției ecologice și a celei convenționale și separarea completă a acestora de organismele obținute prin modificarea genomului”, arată ministrul Florin Barbu într-o postare pe pagina de Facebook.

Acesta mai spune că sunt necesare măsuri de coexistență și analize de laborator finanțate de CE pentru identificarea NGT1.

„Este regretabil că sunt parlamentari în comisiile de specialitate, care nu înțeleg că nu putem risca relațiile comerciale tradiționale și afacerile fermierilor noștri. Agricultura românească și munca fermierilor noștri trebuie ținute departe de interesele acestui grup de politicieni care au uitat că nu suntem, încă, în campanie electorală și că avem responsabilitatea guvernării”, mai spune ministrul.

Ce presupun noile tehnici genomice în agricultură? Este vorba de o tehnologie care constă în editarea genelor unei plante, în timp ce modificarea genetică se realizează prin introducerea unei gene de la o specie diferită.

Cum se așează taberele

Poziția ministrului este susținută de Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare (AAC), care include patru organizaţii agricole: Federaţia Naţională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară şi Servicii Conexe din România – „PRO AGRO”, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România – „LAPAR”, Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV” şi Asociaţia Forţa Fermierilor – „AFF”.

La polul opus se află pozițiile exprimate de membrii parlamentari ai PNL, în frunte cu Emil Dumitru, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, în prezent vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților. Reacții dure față de poziția MADR au mai fost exprimate de Clubul Fermierilor Români (CFRO) și de președintele Forumului Agricultorilor şi Procesatorilor Profesionişti din România (FAPPR), Nicolae Sitaru.

Acuzele parlamentarilor PNL

Membrii PNL din Comisiile pentru agricultură ale Parlamentului României și-au  exprimat, într-un comunicat de presă, dezacordul cu privire la actuala poziție a României în fața forurilor europene vizavi de propunerea de «Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind plantele obținute prin anumite noi tehnici genomice și alimentele și furajele derivate din ele, și de modificare a Regulamentului (UE) 2017/62», publicată pe data de 5 iulie 2023.

„În aceste momente în care agricultura românească și europeană au cea mai mare nevoie de tot sprijinul științei pentru a contracara efectele generate de situația climatică și geopolitică, suntem surprinși și indignați de lipsa de înțelegere a echipei tehnice a MADR a importanței unui subiect care este pe masa discuțiilor de mai bine de 15 ani și față de care, de-a lungul timpului, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale s-a poziționat întotdeauna pozitiv. Încă din data de 25 iulie 2023, imediat după publicarea propunerii de regulament, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale s-a exprimat oficial în Consiliul AgriFish pentru susținerea actului normativ. Ulterior, schimbarea nejustificată a opiniei și transmiterea poziției de țară cu rezerve dovedesc o inconsecvență și faptul că se joacă o carte a intereselor mărunte ce va putea avea drept consecință stagnarea competitivității agriculturii europene și, implicit românești, față de restul statelor lumii”, se arată în comunicat.

Nu în ultimul rând, membrii PNL reproșează ministrului faptul că nu au fost consultate toate părțile implicate în acest proces și se ignoră argumentelor științifice, legislative și comerciale ale forurilor de decizie europene.

„Având în vedere calendarul legislativ european, cerem de urgență MADR revizuirea poziției României, înainte de următorul consiliul AgriFish, care va avea loc în perioada 10-11 decembrie 2023,  în conformitate cu punctele de vedere exprimate de toate autoritățile implicate în procesul decizional național. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale trebuie să apere interesele întregii agriculturi românești”, se mai precizează în comunicat.

Ulterior, Emil Dumitru, vicepreședintele Camerei pentru Agricultură din Camera Deputaților, a revenit cu o postare pe Facebook, în care îl critică dur pe Florin Barbu, despre care spune că „nu poate reprezenta profesionist la Bruxelles Ministerul Agriculturii”.

Cine este Emil Dumitru

Emil Dumitru a fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii în perioada 2019-2020, iar în prezent este vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților.

Familia Dumitru administrează o exploatație agricolă în județul Călărași, unde Emil Dumitru este șeful organizației locale a PNL.

În urmă cu doi ani, presa relata faptul că în mandatul lui Emil Dumitru „o sumă uriașă” a ajuns în conturile unei firme la care angajată era chiar soția acestuia, Elena Daniela Dumitru. Suma era considerată eligibilă din bugetul Uniunii Europene, iar din fonduri totale de 19,9 milioane de euro, circa 12 milioane de euro au ajuns la o societate din Alba – Jidvei SRL.

La acel moment, Ministerul Agriculturii preciza că suma reprezintă un sprijin financiar și o măsură excepțională cu caracter temporar luată ca urmare a perturbării semnificative a pieței vitivinicole în condițiile restricțiilor generate de pandemia de coronavirus. Datele din piață erau furnizate, însă, de Organizația Națională Interprofesională Vitivinicolă, la care Emil Dumitru fusese director executiv anterior, și unde avea drept șef pe Claudiu Necșulescu, proprietarul Jidvei, societate la care era angajată soția.