Barna Tanczos: Extinderea schemei europene de comercializare a emisiilor de carbon la mașini și clădiri poate amplifica inegalitățile sociale

Extinderea schemei europene de comercializare a emisiilor de carbon la transportul rutier şi clădiri (ETS) poate amplifica inegalităţile şi sărăcia energetică, cu diferite efecte între şi în interiorul statelor membre, inclusiv din cauza incertitudinilor legate de preţul viitor al carbonului şi eventualelor fluctuaţii, precum şi a riscurilor de manipulare a pieţei, a afirmat joi ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos, la Consiliul de Mediu, care a avut loc la Bruxelles.

„Cu privire la extinderea schemei europene de comercializare a emisiilor de carbon la transportul rutier şi clădiri (ETS), ne-am manifestat îngrijorarea încă de la început, având în vedere efectul direct asupra cetăţenilor şi, mai ales, asupra gospodăriilor cu venituri mici şi medii. Considerăm că există riscul de amplificare a inegalităţilor şi a sărăciei energetice, cu efecte diferite între şi în interiorul statelor membre, inclusiv din cauza incertitudinilor legate de preţul viitor al carbonului şi eventualelor fluctuaţii, precum şi a riscurilor de manipulare a pieţei. Este mai evidentă ca oricând nevoia unei Europe mai reziliente în domeniul energiei. Trebuie evitat ca măsurile care accelerează renunţarea la combustibili fosili să aibă un efect disproporţionat în diferitele state membre. De aceea, este esenţială asigurarea sprijinului financiar necesar pentru a susţine cetăţenii europeni vulnerabili„, a spus Tanczos.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Mediului, oficialul român a subliniat că Fondul Social pentru Acţiuni Climatice (FSAC) reprezintă o parte esenţială a soluţiei, dar care va acoperi parţial costurile sociale substanţiale. În viziunea ministrului, Fondul trebuie să fie un instrument eficient, rapid şi accesibil.

Schema europeană

În ceea ce priveşte Schema europeană de comercializare a emisiilor de carbon (EU-ETS), demnitarul român a evidenţiat importanţa unor elemente, precum: fondul de modernizare şi rolul său în transformarea sistemelor energetice în statele membre beneficiare, identificarea unei soluţii clare privind fluctuaţiile preţului carbonului, care să nu afecteze funcţionarea pieţei carbonului, măsuri pentru sprijinirea sectoarelor exportatoare şi analizarea eficienţei aplicării Regulamentulului CBAM (mecanismul de ajustare la frontieră a carbonului) în limitarea riscului de relocare, înainte de eliminarea alocărilor cu titlu gratuit.

De asemenea, legat de regulamentul LULUCF (exploatarea terenurilor, schimbarea destinaţiei terenurilor şi silvicultură), Barna Tanczos a evidenţiat necesitatea explorării tuturor posibilităţilor de flexibilitate în cadrul perioadei şi între perioade, pentru îndeplinirea obiectivului UE.

În cazul revizuirii Regulamentului privind partajarea eforturilor (ESR), poziţia României a subliniat importanţa menţinerii unui cadru flexibil, care să sprijine eforturile de atingere a ţintelor naţionale, astfel încât să ţină cont de circumstanţele naţionale şi capacitatea financiară.

Pe tema standardelor de emisii CO2 pentru autovehicule, ministrul român al Mediului a subliniat că „România pledează pentru un cadru realist şi fezabil”.

Trasabilitatea lemnului

Pe tema propunerii de Regulament UE privind defrişările, demnitarul a amintit de noua versiune de monitorizare a trasabilităţii lemnului, SUMAL 2.0, pusă în practică la începutul anului trecut, care contribuie la descurajarea tăierilor ilegale şi aduce beneficii multiple sectorului forestier.

„România susţine obiectivul general al propunerii de Regulament privind reducerea la minimum a consumului de produse din lanţurile de aprovizionare asociate cu defrişările sau degradarea pădurilor şi, implicit, reducerea amprentei ecologice şi climatice a sistemului alimentar al UE. Considerăm că elementul central al propunerii de Regulament este sistemul due diligence, prin care riscul ca produsele neconforme să fie introduse sau exportate de pe piaţa UE să fie neglijabil. Pe de altă parte, la începutul anului 2021, în România a început să funcţioneze un sistem modern de trasabilitate a lemnului – SUMAL 2.0, care permite monitorizarea şi localizarea zonelor din care se exploatează lemnul. Considerăm că un sistem similar şi pentru alte produse, dezvoltat şi în alte ţări, ar ajuta la dezvoltarea unor sisteme due diligence mai performante”, a menţionat Tanczos.

Pe de altă parte, propunerea de Regulament privind punerea la dispoziţie pe piaţa UE şi exportul din spaţiul comunitar al anumitor mărfuri şi produse asociate despăduririi şi degradării pădurilor urmăreşte să se asigure că produsele consumate pe piaţa UE nu contribuie la defrişarea şi degradarea pădurilor la nivel global. Aceasta prevede cerinţe de due diligence pentru operatorii din sectorul produselor de bază şi mărfurilor, cum ar fi soia, carnea de vită, uleiul de palmier, lemnul, cacao şi cafeaua.

Totodată, referitor la prevederile de pe segmentul bateriilor şi deşeurilor de baterii, miniştrii Mediului au adoptat abordarea generală care va permite CONS să demareze negocierile cu Parlamentul European. Regulamentul urmăreşte reducerea impactului asupra mediului al bateriilor în toate etapele ciclului lor de viaţă, de la aprovizionarea cu materii prime până la producţie, utilizare, reciclare şi eliminare.

„România susţine obţinerea abordării generale pentru acest dosar complex şi strategic, care include măsuri ambiţioase şi durabile, care stimulează dezvoltarea sectorului european al bateriilor. Regulamentul reprezintă unul din cele mai importante acte legislative pentru industrie, care propune, în mod evident, transformarea Europei într-un lider în producerea de baterii durabile şi ecologice. Prin textul pe care Consiliul îl va adopta, se oferă un cadru predictibil şi clar pentru operatorii economici şi autorităţile competente pentru adaptarea la noile cerinţe, iar pentru Comisie în ceea ce priveşte pregătirea legislaţiei orizontale. Am salutat realismul calendarului de punere în aplicare, precum şi al ţintelor propuse, care ţin cont inclusiv de disponibilitatea datelor. Aceste aspecte sunt esenţiale pentru implementarea eficientă a obiectivelor Regulamentului”, este de părere ministrul Tanczos Barna.

Coordonarea politicilor europene

Nu în ultimul rând, miniştrii au avut un schimb de opinii cu privire la procesul de asigurare a durabilităţii politicilor macroeconomice în ceea ce înseamnă Semestrul european – un ciclu de coordonare a politicilor economice, bugetare, sociale şi de muncă în cadrul UE, ce face parte din guvernanţa economică a Uniunii. În decembrie 2019, Comisia a anunţat Pactul ecologic european şi, în acelaşi timp, intenţia sa de a integra obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU în procesul semestrului european.

Consiliul de Mediu de la Bruxelles a reunit miniştrii Mediului din Uniunea Europeană şi a fost organizat sub egida Preşedinţiei franceze a Consiliului UE.

Temele abordate în cadrul reuniunii au vizat Pachetul „Fit for 55”, bateriile şi deşeurile de baterii, propunerea de Regulament UE privind defrişările, dar şi intervenţii pe tema ecologizării semestrului european.

Cele cinci componente ale pachetului legislativ „Fit for 55”, din responsabilitatea CONS Mediu, sunt: revizuirea schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii, revizuirea regulamentului privind partajarea eforturilor, revizuirea regulamentului privind utilizarea terenurilor, schimbarea destinaţiei terenurilor şi silvicultură, revizuirea limitelor de emisie de CO2 pentru autoturisme şi autoutilitare şi fondul social pentru acţiune climatică.