BBC temperează entuziasmul aderării României la Schengen: „Diavolul se ascunde în detalii”

Publicat: 14 dec. 2024, 11:15, de Andrei Ceausescu, în ACTUALITATE , ? cititori
BBC temperează entuziasmul aderării României la Schengen: „Diavolul se ascunde în detalii”
Schengen terestru...

După 17 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România și Bulgaria au primit undă verde pentru intrarea în Spațiul Schengen fără frontiere, o decizie care marchează un moment istoric pentru cele 25 de milioane de cetățeni din cele două țări. Consiliul UE a aprobat joi, în unanimitate, eliminarea controalelor la frontierele terestre, urmând ca integrarea completă să aibă loc la 1 ianuarie 2025, scrie BBC.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a descris această decizie ca pe o „zi de bucurie” pentru Europa. Eliminarea controalelor frontaliere va permite cetățenilor români și bulgari să călătorească liber prin țările Schengen, de la Franța la Norvegia, fără pașaport. Totuși, provocările rămân, în special pentru transportatorii de marfă.

Birocrația la frontieră: un obstacol încă prezent

Deși controalele la frontieră pentru transporturile aeriene și maritime au fost eliminate încă din martie 2023, transportatorii rutieri se confruntă în continuare cu birocrație greoaie. La principalul punct de trecere a frontierei dintre România și Ungaria, Nădlac, autoritățile maghiare vor continua să inspecteze camioanele și documentele acestora pentru încă cel puțin șase luni.

„Șoferii noștri pierd cel puțin 12 ore la fiecare trecere a frontierei”, a declarat Radu Dinescu, președintele Asociației Transportatorilor Rutieri din România. Potrivit acestuia, întârzierile din ultimii ani au generat pierderi de peste 19 miliarde de euro pentru industria de transport rutier a României, o povară resimțită indirect și de consumatori, prin creșterea prețurilor.

Investițiile și comerțul, afectate de întârzierile la granițe

România și Bulgaria s-au confruntat cu întârzieri semnificative în procesarea transporturilor comerciale, ceea ce a avut un impact negativ asupra investițiilor și comerțului. Radu Dinescu a acuzat lipsa de negocieri eficiente între România și statele vecine, în special Ungaria, pentru aplicarea reglementărilor europene privind controalele de greutate și dimensiuni ale camioanelor.

„Aceste controale ar trebui să fie efectuate pe autostrăzi, nu la frontieră, așa cum se întâmplă în alte state Schengen”, a explicat Dinescu.

Un exemplu elocvent al impactului economic al acestor întârzieri este decizia BMW de a amplasa o nouă fabrică de automobile în orașul maghiar Debrecen, după ce timpul de așteptare la granița româno-ungară a crescut inexplicabil în perioada procesului de selecție.

Beneficiile pentru cetățeni

Pentru cetățeni și autoturisme, aderarea la Schengen aduce beneficii imediate, eliminând controalele la granițe. Cu toate acestea, controalele aleatorii vor continua pentru o perioadă. „Principalii beneficiari vor fi autoturismele și persoanele fizice”, a explicat Dinescu, subliniind că pentru transportatori impactul va fi mai lent.

Pe de altă parte, companii precum Cramele Recaș, cel mai mare exportator de vinuri din România, sunt optimiste. „Este doar o chestiune de timp până când controalele vor dispărea complet, probabil în șase luni. Aceasta va spori competitivitatea produselor noastre pe piețele din vestul și nordul Europei”, a declarat Philip Cox, reprezentantul companiei.

O etapă istorică, dar nu fără provocări

Aderarea României și Bulgariei la Schengen marchează un moment important de integrare europeană, dar ridică și întrebări privind implementarea deciziei. În timp ce cetățenii așteaptă cu nerăbdare beneficiile liberei circulații, transportatorii speră ca guvernele celor două țări să negocieze reforme care să reducă birocrația și să elimine controalele inutile la granițe.

Rămâne de văzut dacă integrarea completă va aduce cu adevărat soluțiile necesare pentru ca economia și comerțul să profite pe deplin de apartenența la spațiul Schengen. Pentru moment, decizia este un pas înainte, dar „diavolul se ascunde în detalii”, după cum a subliniat corespondentul BBC Nick Thorpe.