BCE avertizează: datoria guvernamentală ridicată amenință creșterea economică

Vicepreședintele Băncii Centrale Europene (BCE), Luis de Guindos, a atras atenția asupra impactului negativ al nivelului ridicat al datoriei guvernamentale asupra economiei.

În cadrul conferinței Euro Finance Week de la Frankfurt, Luis de Guindos a subliniat că deficitele bugetare mari și datoria guvernamentală în creștere limitează capacitatea guvernelor de a investi în domenii esențiale precum combaterea schimbărilor climatice, apărarea sau digitalizarea, transmite Bloomberg.

Riscuri pentru stabilitatea financiară

Guindos a avertizat că derapajele fiscale pot amplifica reevaluările riscurilor de țară, afectând accesul guvernelor la finanțare. Totodată, el a subliniat că raportul semestrial al BCE privind stabilitatea financiară, ce urmează să fie publicat, va detalia aceste vulnerabilități și impactul lor asupra băncilor din regiune.

Deși inflația se apropie de ținta de 2% a BCE, balanța riscurilor economice s-a mutat spre temerile privind încetinirea creșterii economice. În acest context, oficialii BCE se pregătesc să decidă, în decembrie, direcțiile viitoare ale politicii monetare, existând posibilitatea unei reduceri a dobânzii cu un sfert de punct. Cu toate acestea, opiniile divergente din cadrul consiliului BCE ar putea influența deciziile finale.

14:50, 12.12.2024 • ECONOMIE

Cursul BNR a revenit peste nivelul de 4,97 lei pentru un euro. Euro a crescut, deşi BCE urmează să taie dobânda

15:20, 03.12.2024 • ECONOMIE

Poate Franța să se bazeze pe BCE dacă prețul obligațiunilor sale explodează?

Nivelul ridicat al incertitudinilor economice, stagnarea investițiilor și posibilele schimbări politice, precum realegerea lui Donald Trump, adaugă presiuni suplimentare asupra politicii BCE.

Datoria publică în România

Deși datoria publică a României a crescut semnificativ în ultimele decenii, nivelul acesteia rămâne sub pragul de 50% din PIB în 2023, o valoare rezonabilă comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene. Totuși, în 2008, ponderea datoriei publice era de aproximativ 12% din PIB, ceea ce reflectă o creștere de patru ori în decurs de 15 ani.

România se alătură Poloniei și Slovaciei ca fiind printre puținele state din Uniune cu o datorie publică sub 60% din PIB, în timp ce alte țări, precum Italia, Franța și Belgia, depășesc 100% din PIB. Media datoriei publice în UE a fost de 83% din PIB în 2023.

De asemenea, în ceea ce privește deficitul, în 2023, România a înregistrat un deficit bugetar de 6,6% din PIB, potrivit metodologiei ESA, o valoare ridicată comparativ cu media europeană de 3,5%. Italia și Ungaria au avut deficite similare, de 7,4% și, respectiv, 6,7% din PIB, în timp ce Polonia și Slovacia au avut valori mai scăzute, de 5,4% și 4,9%. Deficitul Franței și al Belgiei, de 5,3% și 4,4%, indică o mai bună gestionare fiscală, dar subliniază totuși o tendință generală de deficite ridicate în Uniune. Pentru 2024, România se confruntă cu riscul celui mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană, estimat să ajungă la aproape 8% din PIB, dacă cheltuielile nu vor fi strict controlate în ultimele luni ale anului.