Becali și Simion: o prietenie oportunistă sau încă un exemplu clasic de cumpărare a influenței?
Încercările lui George Simion de a justifica susținerea lui Gigi Becali fără a recunoaște tranzacții politice evidente au căpătat un aer previzibil, dar nu mai puțin ridicol. Deși Simion insistă că sprijinul financiar al lui Becali pentru AUR nu se traduce într-un loc garantat pe listele parlamentare, declarațiile și antecedentele acestor doi actori politici sugerează altceva.
Simion afirmă că Becali „nu va primi un loc pe liste în schimbul donațiilor” și că implicarea financiară a milionarului nu este „contra cost”. Totuși, oricine își amintește episodul similar de acum câțiva ani, când Becali și-a cumpărat locul pe listele PNL în timpul conducerii lui Crin Antonescu, va ridica o sprânceană la această negare. A fost suficient atunci să scoată câteva sume considerabile pentru a-și asigura locul în Parlament. Acum, pare că istoria se repetă, doar că de data aceasta e încapsulată în retorica naționalistă și identitară a AUR.
Gigi Becali, vechi maestru al „negocierilor”
Această nu este prima dată când Becali și-a cumpărat locul în politică, ceea ce face declarațiile lui Simion cu atât mai necredibile. În timpul campaniei din 2008, Becali a reușit să pătrundă pe listele PNL pentru Parlament în urma unui „acord” cu liderul de atunci al partidului, Crin Antonescu. S-a vorbit atunci de 2 milioane de dolari. Sau or fi fost euro? Acea mișcare a fost criticată pe scară largă, iar acum, aceeași poveste prinde contur sub culorile galbene și verzi ale AUR.
Deși Simion insistă că implicarea lui Becali nu are legătură cu banii, ci cu valorile comune și patriotismul, răspunsurile sale nu fac decât să amplifice suspiciunile. Gigi Becali, cunoscut pentru combinația sa de extravaganță și manipulare, nu a fost niciodată un actor politic pur. Să nu uităm de grandomania lui și de modul în care a făcut spectacol în Parlament, unde activitatea legislativă părea mai degrabă un pretext pentru a-și expune ego-ul.
De ce Becali și de ce acum?
Becali recunoaște acum deschis că susținerea sa pentru Simion vine din patriotism, spunând că „el poate face ceva” și că îl ajută „pentru că el nu are trufie”. Cu toate acestea, acest discurs de „patriotism” este doar un pretext pentru un nou salt în lumea politică, acolo unde puterea este tranzacționată în mod deschis. Susținerea unui partid ca AUR, care manipulează emoțiile naționaliste, îi oferă lui Becali încă o platformă pentru a-și promova interesele personale și, bineînțeles, propriul brand de „patriotism teatral”.
Simion, pe de altă parte, caută să-și extindă baza electorală și să atragă mai multe figuri publice controversate care, chiar dacă sunt toxice pentru politica tradițională, au încă o capacitate de mobilizare electorală. Becali nu aduce doar bani, ci și voturi — iar asta este ceea ce contează pentru Simion, după cum a recunoscut el însuși: „mă interesează să câștig niște alegeri”.
Aur de la Gigi Becali pentru AUR…
Ce avem aici este un alt exemplu clasic de tranzacționare a influenței politice. Istoria se repetă — Gigi Becali își cumpără din nou un loc pe listele parlamentare, de data aceasta sub umbrela AUR, folosindu-se de retorica naționalistă. George Simion, în stilul său obișnuit, încearcă să cosmetizeze această alianță de conveniență, dar faptele vorbesc de la sine. Într-o Românie în care puterea politică pare a fi o marfă de vânzare, cazul Simion-Becali nu face decât să confirme încă o dată că pentru unii, politica nu este despre principii, ci despre bani și voturi.