Biblioteca Academiei Române lansează „Istoria Bibliotecii Academiei Române 1919 – 1947”

Biblioteca Academiei Române lansează marţi, 15 octombrie 2024, de la ora 11.00,, în Aulă Academiei Române, monografia „Istoria Bibliotecii Academiei Române 1919 – 1947”.

Vor lua cuvântul acad. Ioan – Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, prof. Ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române, director general al Bibliotecii Academiei Române, a precizat un comunicat de presă al instituţiei de cultură.

În anul 2022 a fost editat primul volum al Istoriei Bibliotecii Academiei Române 1867 – 1885, în care au fost prezentaţi primii 17 ani ai instituţiei. După un an, în 2023, au fost lansate alte trei volume, corespunzătoare perioadei 1886 – 1918 în care Biblioteca Academiei Române a înflorit, graţie rolului marelui cărturar Ioan Bianu. Bibliografii şi cercetătorii Bibliotecii au trudit cu multă pasiune şi profesionalism, astfel încât în doar un an încă trei volume (perioada 1919 – 1947) au văzut lumina tiparului, în total fiind publicate şapte volume, cu peste 500 de pagini fiecare, în doar doi ani.

Apariţia acestei vaste lucrări se datorează, aşa cum menţionează şi acad. Ioan – Aurel Pop, „proiectelor inginerului Nicolae Noica, actualul director general al Bibliotecii Academiei, membru de onoare al Academiei Române şi neobosit căutător al tainelor trecutului. Reînviind istoria Bibliotecii şi cinstind memoria antecesorilor săi, începând cu Ioan Bianu, părintele Bibliotecii şi savantul care a stârnit admiraţia lumii intelectuale de la Bucureşti, profesorul Nicolae Noica ridică un imn de glorie către cei care binemerită de la noi, urmaşii. Această istorie este ea însăşi un monument de cultură, pentru că aduce în faţa publicului tot tezaurul cultural al naţiunii române, aşa cum se păstrează el în „Panteonul Cărţii” numit Biblioteca Academiei Române.”

Partea I trece în revistă, în afară de conturarea personalităţilor celor trei directori, contextul istoric în care au activat Academia şi Biblioteca ei, adică viaţa politică într-o ţară şi într-o lume frământate (începând cu deceniul al patrulea al secolului al XX-lea) de confruntarea dintre fascism şi comunism. Se trec în revistă colecţiile, Fondul de Periodice şi Fondul de Carte.

Partea a II-a este destinată fondurilor de Manuscrise, Carte românească şi Carte rară, iar Partea a III-a întregeşte zestrea cu Stampe, Fotografii, Hărţi, Muzică şi Cabinetul de Numismatică.