Blestemul aurului. După Roșia Montană, alt eșec al canadienilor în România. Eldorado Gold renunță la proiectul aurifer de la Certej

,,Blestemul aurului” bântuie județul Hunedoara. După Roșia Montană, alt eșec al canadienilor are loc în România. Compania Eldorado Gold renunță la proiectul aurifer de la Certej, zăcământ estimat la 9 miliarde de lei. În 1971, 100 de oameni au murit striviți când iazul de steril al minei Certej s-a prăbușit peste sat.

Compania canadiană este urmărită de ,,blestemul aurului” în România, la fel ca la Roșia Montană, unde au eșuat să exploateze zăcămintele aurifere. Canadienii de la Eldorado Gold vând proiectul aurifer din România, de la Certej, unde se află un zăcământ de metal aurifer și argintifer, estimat la 9 miliarde lei.

,,Blestemul aurului” bântuie și azi regiunea. În 2023 s-au împlinit 52 de ani de la una dintre cele mai mari tragedii miniere petrecute la Certej, în România, din ultimul secol.

Compania canadiană Eldorado Gold a anunțat, în această lună, că a încheiat un acord de vânzare a participației sale majoritare, de 80,5%, din capitalul societății românești Deva Gold, deținătoare a licenței de concesiune pentru exploatare a perimetrului cu zăcăminte de aur, argint și andezit industrial Certej, din județul Hunedoara.

Valoarea totală a tranzacției, în momentul în care va fi finalizată, se va ridica la circa 30 milioane dolari. Perfectarea afacerii este condiționată, printre altele, de aprobarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) pentru proiect, iar ulterior – de obținerea autorizației de construire.

Eldorado Gold a înregistrat în contabilitate, în trimestrul trei 2024, o depreciere de 8,7 milioane dolari a cifrei de afaceri, rezultată din recunoașterea la valoare justă a pierderilor, după calcularea activelor aferente cheltuielilor cu investiția de la Certej.

Ceilalți acționari ai companiei concesionare Deva Gold de la Certej sunt compania minieră românească de stat Minvest SA (19,25%) și firma clujeană de construcții Cartel BAU SA (0,25%), potrivit termene.ro.

Intenția canadienilor de a se retrage din proiectul Certej datează din urmă cu 4 ani, din 2020. Aceasta după ce, cu un an înainte, proiectul fusese blocat definitiv în instanța de judecată, prin anularea PUZ-ului, care făcuse imposibilă emiterea de autorizații de construire pentru mina de aur preconizată a fi deschisă la Certej de compania Eldorado Gold, cu exploatații miniere în Canada, Turcia și Grecia. https://www.eldoradogold.com/

Proiectul minier al canadienilor s-a confruntat cu o opoziție puternică din partea mai multor organizații non-guvernamentale naționale și internaționale, care au acuzat compania că vrea să facă exploatare cu cianuri pe aproape 5.000 hectare de teren din Munții Apuseni.

Acum însă, foarte recent, Deva Gold a anunțat că a depus la Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara proiectul unui nou PUZ, cu raport de mediu, pentru exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej.

Documentele se află în consultare publică până în februarie 2025.

În același timp, autoritățile române pregătesc prelungirea cu 5 ani, până pe 24 ianuarie 2030, a duratei licenței de exploatare de la Certej, potrivit unui document oficial.

Întreaga documentație a proiectului, inclusiv studiul de fezabilitate, a fost actualizată pentru perioada 2025-2029.

Campania ONG-urilor de mediu împotriva prelungirii continuă.

Minvest a fost titularul inițial al licenței, ce datează din 1999, Deva Gold preluând concesiunea în 2002.

Actul adițional de prelungire ar urma să includă și actualizarea redevenței percepute de stat, cu rata inflației din anul anterior, potrivit unei OUG din toamna anului trecut.

Legea minelor stipulează, pentru metale nobile, o redevență în cotă procentuală de 6% din valoarea producției miniere. Statul estimează că va încasa de pe urma proiectului Certej taxe și redevențe miniere de 85,7 milioane lei în următorii 5 ani, respectiv o medie de 17,14 milioane lei pe an.

Cheltuielile de exploatare a minereurilor auro-argintifere și a andezitului industrial și de construcție de la Certej, pentru perioada 25.01.2025- 24.01.2030, sunt estimate la peste 1,13 miliarde lei.

″Producția fizică, în cazul zăcământului auro-argentifer Certej din perimetrul de exploatare Certej, județul Hunedoara, a fost estimată la valoarea producției marfă, respectiv 9.000.000.000 lei, conform indicatorilor tehnico-economici prezentați de titularul licenței, valoare care se regăsește în studiul de fezabilitate prezentat de societatea Deva Gold SA (…). În cazul zăcămintelor de andezit industrial și de construcție Dealul Cucăi și Zona Ciongani (Cariera Floroaia și Cariera Ciongani), producția fizică a fost estimată la valoarea de 27.000.000 lei (…)″, se menționează într-un al doilea document oficial legat de perimetrul Certej, citat de Profit.ro.

Lucrările prevăzute de Deva Gold la Certej includeau exploatarea la suprafață a minereurilor auro-argentifere din cariera existentă și extinderea acesteia, amenajarea de halde pentru steril în sistem codepunere, amenajarea de halde pentru sol vegetal, pentru depozitarea acestuia în vederea utilizării la lucrările de închidere și conservare, după epuizarea zăcâmântului.

De asemenea, exista condiția amenajării de drumuri de acces la obiectivele propuse, rampe de acces în carieră, amenajarea uzinei de preparare a minereurilor auro-argentifere, rezolvarea problemelor de echipare edilitară, alimentarea cu energie electrică, apă potabilă, apă industrială, sisteme de drenare ape pluviale și reziduale perimetrale, rigole, drenuri din ampriza haldelor de steril, colectoare ape uzate, captare, reutilizare sau/și neutralizare ape acide provenite din carieră și halde, devierea apelor de noncontact perimetral haldelor de steril, construcții anexe în incinta carierei, drumuri tehnologice, organizări de șantier și construcții conexe.

Terenul pe care se vor derulate lucrările are o suprafață de peste 245 de hectare, o parte fiind domeniu public al comunei Certeju de Sus, iar restul – proprietate privată a Deva Gold.

X X X

Localnicii din Certej nu au uitat că, pe 30 octombrie 1971, a avut loc o catastrofa la haldele de steril ale exploatării miniere, care a cutremurat Munții Metaliferi.

Una dintre marile catastrofe ale României a avut loc la Certej (Hunedoara), în 30 octombrie 1971, când aproape 100 de oameni au murit striviți, după ce iazul de steril al minei Certej s-a prăbușit peste sat.

,,În 2023 s-au împlinit 52 de ani de la una dintre cele mai mari tragedii miniere petrecute în România, în ultimul secol. Catastrofa din Certej s-a produs când iazul de steril al exploatării miniere Certej s-a prăvălit peste satul din Munții Metaliferi, aflat la 20 de kilometri de municipiul Deva”, scrie Adevărul.ro.

„În dimineaţa de 30 octombrie 1971, în jurul orei 5.00, s-a rupt barajul iazului de steril al Exploatării miniere şi, împreună cu apa, a pornit în avalanşe inundând o parte din comună, pe o porţiune de 4 – 5 kilometri. Avalanşa de mâl şi apă a distrus şase blocuri care erau situate în aval de iaz la o distanţă de circa 500 de metri, iar alte două blocuri au fost numai avariate, fiind protejate de un baraj format în faţa lor din copacii şi blocurile antrenate de avalanşa care a durat circa 20 de minute”, informa procurorul şef adjunct Alexandru Oprean, de la Procuratura Judeţeană Hunedoara, cel care a instrumentat dosarul „Certej 1971”.

Cel puțin 89 de oameni au murit, arăta bilanțul oficial. Printre victime s-au aflat și mai mulți copii, din familiile muncitorilor cazate în blocurile de la poalele dealului pe care fusese amenajat iazul de decantare al minei Certej.

La ora producerii tragediei, cei mai mulți dintre localnici au fost surprinși dormind, astfel că au avut șanse minime de a se salva. Unele trupuri au fost găsite după mai multe zile de căutări printre rămășițele construcțiilor distruse și în valurile de mâl și steril care au acoperit o parte din așezare. Gropi comune au fost săpate în cimitirul satului pentru înmormântarea victimelor.

O comisie guvernamentală şi Procuratura judeţului Hunedoara au cercetat împrejurările prioducerii catastrofei de la Certej. Nu au fost găsiţi vinovaţi, la capătul unei anchete care a durat aproape doi ani.

„Ipoteza care stă la baza evenimentului produs, admisă aproape unanim de specialişti şi însuşită şi de către comisia guvernamentală, constă în pierderea în timp a stabilităţii masivului de steril, pe una din laturile decantorului, sub împingerea motivă a materialului din spate, datorită creşterii peste limita critică de înălţime, provocând ruperea masivului şi aluvionarea cantităţii de 250.000 – 300.000 de metri cubi de material decantat”, se arată în dosarul Certej 1971.

Factorii care au cauzat catastrofa au fost granulaţia diferită a materialelor acumulate în iazul de steril; gradul foarte încet de sedimentare a sterilului şi de limpezire a apei, neconcordanţa între producţia de 400 de tone pe zi şi suprafaţa redusă a decantorului, de circa două hectare; micşorarea traptată a plajei care a condus la îngustarea bazei solide pe care se sprijină digurile anuale şi scăderea rezistenţei lor; alimentarea posibilă cu apă a straturilor interioare, datorită unor sonde abandonate.

„Deşi aceşti factori au fost cunoscuţi, nu s-au luat măsuri, deoarece după regulamentul de exploatare a iazurilor, existent, această problemă nu s-a pus, iar după instrucţiunile nr. 1093 din 31 XII.1970 ale Ministerului Industriei şi Geologiei, iazul ar fi trebuit în mod practic să fie scos din exploatare”, se arăta în Dosarul Certej 1971, finalizat de Procuratura județului Hunedoara.

Rămășițele vechiului iaz de steril sunt acoperite de vegetație și de foste construcții miniere, cele mai mai multe dezafectate după închiderea minelor din Munții Metaliferi, la mijlocul anilor 2000. Exploatările miniere au continuat să se dezvolte în anii următori catastrofei, în timp ce autoritățile au încercat să minimalizeze impactul pe care catastrofa din Certej l-a avut asupra comunității.

De la sfârșitul anilor ’70, Dealul Coranda, mărginit ca într-un triunghi de satele Certej, Hondol și Săcărâmb avea să se transforme treptat într-una din cele mai mari cariere miniere de suprafață, un crater uriaș adâncit și lărgit prin dinamitare, în căutarea minereurilor complexe și a aurului.

Sute de oameni aveau să fie aduși în zonă pentru a munci la Exploatarea Minieră Coranda Certej, iar la începutul anilor ’80, mai multe blocuri au fost construite în grabă pentru familiile minerilor.

Satul Certej din Hunedoara urma să devină oraș (localitate urbană), împreună cu alte așezări miniere din Hunedoara, ca Ghelari, Teliuc, Aninoasa, Uricani, unde populația a crescut într-un ritm alert odată cu expansiunea centrelor industriale.

În anii ’90, minele din Munții Metaliferi au intrat într-un declin ireversibil, care a adus restructurări și închiderea lor, treptată, până la mijlocul anilor 2000. Unele au funcționat de aproape trei secole. În ultimele două decenii, după oprirea activităților miniere, liniștea a cuprins așezarea din Munții Metaliferi.

În satul Certej din Hunedoara, numărul locuitorilor a scăzut treptat, blocurile unde trăiesc cei mai mulți dintre localnici sunt tot mai degradate, puține clădiri publice au avut șansa de a fi reabilitate, iar construcțiile miniere se transformă treptat în ruine.

Mulți dintre oameni și-au luat gândul de la minerit, chiar dacă știu că în adâncurile pâmântului au rămas resurse uriașe de aur, argint și cupru. Unii se bucură de aerul curat al așezării, de liniștea sa și de vulcanii stinși care îl înconjoară.

Satul Certej din Hunedoara, fără minerit din 2006

În prezent, mai puțin de 3.000 de oameni locuiesc în comuna Certeju de Sus din Hunedoara. Cele nouă sate ale comunei – Certeju de Sus (reședința), Bocșa Mare, Bocșa Mică, Hondol, Măgura-Toplița (video), Nojag, Săcărâmb, Toplița Mureșului și Vărmaga – și-au legat aproape întreaga istorie de tradiția mineritului, transmisă din generație în generație familiilor care au locuit în ținutul minelor de aur din Hunedoara.

Aurul, argintul, cuprul și alte metale prețioase și rare au fost exploatate în zona Certej aproape fără întrerupere de la mijlocul secolului al XVIII-lea, când a fost deschisă prima topitorie de aur la Certej, până la mijlocul anilor 2000, când toate minele metalice ale Certejului au fost închise.

Ultima dintre exploatări, mina Coranda Certej, și-a încetat definitiv activitatea în 2006, iar ruinele uzinelor și minelor sale ocupă și în prezent o suprafață de câteva zeci de hectare în Certeju de Sus. În vale, la marginea așezării, o veche haldă de steril păstrează vie amintirea epocii mineritului.

Mai sus de satul Certeju de Sus, pe drumul care spre cunoscuta localitate minieră Săcărâmb, călătorii găsesc craterul uriaș al carierei Coranda, dealul sfârâmat în cele trei decenii de exploatare intensă.