Blestemul de la mănăstirea Frăsinei. Reacția BOR: „Protejează monahii de cea mai puternică ispită omenească”

În legătură cu blestemul de la mănăstirea Frăsinei, Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române spune că Mitropolia Olteniei trebuie să explice decizia pe care a luat-o în legătură cu mănăstirea Frasinei, iar limbajul din document este „sever și anacronic”. În plus, BOR mai spune că blestemul de la mănăstirea Frasinei „protejează monahii de cea mai puternică ispită omenească”.

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, a transmis miercuri că Mitropolia Olteniei a luat „o decizie bună”, pentru menţinerea ordinii interioare a Mănăstirii Frăsinei din Vâlcea, prin interzicerea participării monahilor la slujbele de la biserica din apropiere, dar a criticat limbajul din mesajul Mitropoliei şi a subliniat că „blestemul” nu face parte din poruncile şi sfaturile evanghelice.

Reacţia sa vine după ce, într-un document semnat de Mitropolitul Olteniei, Irineu, şi de stareţul Mănăstirii Frăsinei din judeţul Vâlcea, apărut în spaţiul public, au fost interzise slujbele într-o biserică din apropierea mănăstirii, lăcaş de cult care ar fi fost ridicat pe un loc ‘blestemat’ de Sfântul Ierarh Calinic.

„Decizia este, în esenţă, aceea ca monahii mănăstiri Frăsinei să slujească exclusiv în biserica mănăstirii, nu şi la biserica situată la câţiva km de aceasta. Dincolo de limbajul excesiv arhaic, ermetic pentru înţelegerea omului de azi, este vorba de o decizie menită să sporească gradul de rigoare şi ascultare duhovnicească ale celor ce au optat pentru o viaţă ascetică bazată pe cele trei voturi (angajamente) monahale: ascultare, castitate şi sărăcie benevolă. Condiţii cu raţiuni adânci asumate de oricine alege liber să devină monah”, arată purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.

Vasile Bănescu adaugă faptul că ‘raţiunea adâncă a monahismului este separarea de tumultul lumii, nu afundarea în el, găsirea liniştii necesare rugăciunii, lupta mai intensă cu ispitele şi trăirea mai riguroasă a poruncilor şi sfaturilor evanghelice’.

Citește și: Povestea bisericii blestemate de la Frăsinei și anatema Mitropolitului Irineu al Olteniei asupra preoților

Ce spune Vasile Bănescu despre blestemul de la mănăstirea Frăsinei

„Blestemul nu face parte în mod sigur dintre acestea, ci exprimă, în cazul de faţă, într-un limbaj sever şi anacronic, autoritatea ierarhului actual în legătură cu lucruri menite să păstreze vie hotărârea unui sfânt ierarh care a fixat o regulă de vieţuire monahală mai aspră în mănăstirea respectivă’, mai arată Vasile Bănescu.

Reprezentantul Patriarhiei dă ca exemplu situaţia de la anumite mănăstiri, precum la muntele Athos.

„Raţiunea pentru care în anumite mănăstiri (ca la muntele Athos) nu se permite accesul femeilor este exclusiv aceea a protejării monahilor de cea mai puternică ispită omenească. Fireşte, le rămân multe altele cu care se nevoiesc să lupte, rugându-se şi pentru noi, cei ce nu avem adesea puterea aceasta”, afirmă el.

El spune că Mitropolia Olteniei are datoria firească de a explica mai clar ‘decizia bună pe care a luat-o spre binele şi ordinea internă a Mănăstirii Frasinei, renumită pentru asprimea vieţii duhovniceşti a monahilor care au dorit să trăiască acolo’.

Despre ce este vorba în blestemul de la mănăstirea Frăsinei

Un ”document de legământ cu blestem”, care ar fi fost semnat de IPS Irineu, Arhiepiscop al Craiovei și Mitropolit al Olteniei, și de Onisifor Petrescu, starețul Mănăstirii Frăsinei, a fost publicat pe rețelele de socializare și a provocat dezbateri intense între internauți.

”Observând cu durere că monahii și clericii au produs mari sminteli, semnalate în decursul timpului (…) hotărâm în numele Sfintei Treimi ca de acum înainte și până la sfârșitul veacurilor nimeni dintre monahi și cei hirotoniți, să nu mai coboare la această biserică și să nu mai săvârșească vre-o slujbă bisericească”, se afirmă în document.

Cei care ar urma să încalce această hotărâre ar urma ”să cadă sub blestemul Sfântului Ierarh Calinic” și al semnatarilor documentului. ”Nimeni să nu îndrăznească să dezlege această legătură cu blestem pus de noi, nici arhiereu și nici altă față ierarhică, indiferent ce rang bisericesc ar avea”, se mai susține în documentul citat.

În realitate, călugării de la Frăsinei nu mai au voie acum să coboare la biserica din vale, ridicată chiar de ei, imediat după Al Doilea Război Mondial, să spovedească şi credincioase, ori bolnavi.

Potrivit istoriei locurilor, Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica a interzis în urmă cu mai bine de două secole intrarea femeilor în mânăstirea Frăsinei printr-o hotărâre gravată pe o piatră. Sfântul ar fi luat această hotărâre în anul 1867 din cauza faptului că, în timpul unei vizite inopinate la mânăstire, i-ar fi găsit pe călugări chefuind cu femeile din sat. La Frăsinei trăieşte o obşte de 54 de călugări, fără ca picior de femeie să tulbure liniştea acestora, potrivit ziare.com.

Sfântul Calinic a aşezat piatra de legământ la circa 2 kilometri de mănăstire, unde este astăzi o biserică şi dependinţe pentru cazarea femeilor. Pe piatra de legământ sunt gravate cu litere chirilice atât binecuvântări, pentru cele care vor păstra acest legământ, cât şi blesteme, pentru cele ce vor călca hotărârea sfântului.