Blocaj la Bara Sulina. Zeci de nave maritime așteaptă și două săptămâni intrarea pe „Canal”, către porturile de la Dunăre

Războiul din Ucraina a produs schimbări și în navigația de pe Dunărea Maritimă, de la Bara Sulina, adică de la vărsarea Dunării în mare până la kilometrul 170, în Portul Brăila. Pe acest sector este dragat un șenal navigabil, cu adâncimea de 7,2 metri, care permite circulația navelor maritime.

Blocarea porturilor ucrainiene de la Marea Neagră a dus la schimbarea rutelor de transport naval de mărfuri exportate sau importate de Ucraina prin Portul Constanța, dar și prin porturile de la Dunărea Maritimă, cu operare în porturile ucrainiene Ismail și Reni și în porturile de la Tulcea, Galați și Brăila.

Zeci de nave așteaptă și două săptămâni intrarea pe „Canal”

Creșterea numărului de nave care tranzitează Canalul Sulina, de la 4-5 nave pe zi înainte de declanșarea războiului la 80 de nave care așteaptă acum la Bara Sulina intrarea pe „Canal”, a creat un blocaj, unele nave așteptând și până la două săptămâni în Marea Neagră, la ancoră, să le vină rândul pentru controlul vamal și deplasarea pe Canalul Sulina.

O perioadă de așteptare atât de îndelungată le creează mari probleme echipajelor, pentru că există riscul terminării proviziilor de alimente și apă potabilă de la bord.

„Am trecut prin momente dificile. Este greu să staționezi cu nava la ancoră aproape două săptămâni, pentru că nu se aștepta nimeni să treacă atâta timp fără să ajungi într-un port și proviziile de alimente și apă potabilă, care în mod normal ne-ar fi ajuns și pentru voiajul de întoarcere, s-au cam terminat. S-au mai întâmplat lucruri dintr-astea în alte porturi, dar până acum nu am avut niciodată probleme la Sulina. Bine că n-am avut și furtună”, a declarat Mircea Zamfir, un marinar român ambarcat pe un cargou care navigă sub pavilionul Greciei.

Multe nave așteaptă pilotul care să le conducă pe Dunăre, până în portul de operare

În contextul acestei creșteri a navigației pe sectorul maritim al Dunării apare și un blocaj care ține de regulile navigației, pentru că nu sunt suficient de mulți piloți maritimi care să asigure conducerea navei.

Conform „Regulamentului special de navigatie pe sectorul Dunării cuprins între rada Sulina si Portul Braila (km 175)”, fiecare navă maritimă este condusă, de la Bara Sulina până în portul de operare și din portul respectiv către ieșirea în Marea Neagră de un pilot de la Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați. Pilotul este cel care cunoaște foarte bine configurația albiei Dunării, ține legătura cu autoritățile de navigație și îi transmite timonierului toate comenzile referitoare la traseul navei. Tot pilotul este cel care comandă manevrarea navei în port.

Potrivit articolului 1.05 din Regulament, „se interzice navelor maritime și fluvio-maritime de a naviga în sectorul maritim al Dunării de Jos de la gura Canalului Sulina pâna în portul Brăila (km175), fără a avea la bord un pilot al Administrației sau un pilot autorizat de Administrație să exercite pilotajul”.

Pilotajul navelor pe sectorul Dunării Maritime a fost introdus de Comisia Europeană a Dunării în anul 1857, pentru a se evita blocarea şenalului navigabil în cazul eșuării unei nave din cauză că ofițerii de la bord nu cunosc foarte bine configurația albiei Dunării.

Asigurarea piloților maritimi începe să devină o problemă

În prezent, AFDJ Galați are 36 de piloți maritimi, care încearcă să asigure pilotarea tuturor navelor, dar în condițiile în care deplasarea de la Sulina la Galați sau Brăila și manevrele portuare pot dura până la 10 sau 16 ore, este evident că se prefigurează o criză. Însă, potrivit conducerii AFDJ deocamdată situația este sub control din punct de vedere al asigurării pilotajului.

„Deocamdată, piloţii AFDJ pot asigura în condiţii meteo normale un trafic adecvat al navelor maritime peste capacitatea de operare a porturilor”, a precizat directoarea AFDJ Galați, Angela Ivan. Potrivit acesteia, de la începutul acestei luni cel mai lung timp de așteptare a fost de 12 zile.

AFDJ Galați a instituit un comandament de monitorizare şi gestionare a traficului maritim pe Dunăre. Specialiştii AFDJ vor stabili ordinea de intrare a navelor pe Dunăre, în funcție de prioritate şi capacitatea de operare a porturilor, pentru a nu se crea blocaje pe șenalul navigabil.

O navă maritimă, care are un pescaj mare mai ales atunci când este încărcată cu mărfuri, nu poate staționa la ancoră oriunde pe Dunăre, ci numai în zonele în care este asigurată adâncimea de navigație pentru nave maritime, de 7,2 metri, adică în zona șenalului navigabil. Dar staționarea la ancoră pe șenal ar împiedica navigația altor nave.

Fluxurile de mărfuri depășesc capacitatea de operare portuară la Reni și Ismail

O altă situație complicată este aceea din porturile ucrainiene Ismail și Reni, care nu au instalațiile portuare dimensionate la actualul flux de mărfuri. Potrivit unui navigator, la Ismail nu pot fi încărcate sau descărcate mai mult de 1.500 de tone de mărfuri pe zi și în aceste condiții un cargou de capacitate mică, de 4.500 tdw (tone dead weight) poate fi încărcat în trei zile.

Astfel, multe nave ajung să aștepte să le vină rândul pentru acostarea la cheu, iar această aglomerarea a numărului de nave ancorate pe Dunăre îngreunează navigația.

„Porturile nu pot face faţă unui asemenea trafic, în special porturile ucrainene, şi navele aşteaptă foarte mult în zonele de ancoraj de pe Dunărea Maritimă, îngreunând traficul celorlalte nave”, a mai precizat directoarea AFDJ Galați.