Cheltuirea a 2% din PIB pentru propria apărare nu mai este suficientă. Țările NATO vor trebui să ridice ștacheta minimă pentru cheltuielile de apărare la 3% din PIB, scrie Bloomberg.

Publicația notează că Alianța intenționează să stabilească pentru fiecare țară cantitatea de arme pe care ar trebui să o dețină – tancuri, avioane, muniții, sisteme de apărare aeriană etc.

Și tocmai pentru a atinge acești indicatori țintă, țările NATO vor trebui probabil să ridice nivelul țintă al cheltuielilor pentru apărare la 3% din PIB, spun oficialii care au vorbit cu jurnaliştii sub condiția anonimatului.

Membrii NATO s-au angajat să mărească cheltuielile pentru a contracara o amenințare la adresa Europei din partea președintelui rus Vladimir Putin și pe fondul cererilor noului președinte american Donald Trump, care i-a împins pe membrii alianței să își asume mai multe responsabilități de apărare.

 Organizația Tratatului Atlanticului de Nord le cere acum aliaților să cheltuiască 2% din produsul intern brut pentru apărare. Noile obiective privind apărarea ar putea ridica această țintă la 3% din PIB, au spus oficialii.

Anterior, noul secretar general al NATO, Mark Rutte a declarat deja public că 2% din PIB „pur și simplu nu este suficient” pentru a menține nivelul de descurajare pe termen lung.

„Există lacune de capacitate pe care trebuie să le umplem pentru a putea apăra Europa împotriva Rusiei, fără SUA”, inclusiv nevoile de mobilitate militară și de informații, a declarat Armida van Rij, un coleg senior la Chatham House.

Pregătirea NATO, în cazul unui război cu Rusia

Astăzi, unele țări NATO cheltuiesc deja mult mai mult decât 2% din PIB pentru apărare. De exemplu, Polonia a alocat o sumă record de 186,6 miliarde de zloți (46 de miliarde de dolari), sau 4,7% din PIB, pentru apărare în acest an. În schimb, Germania, cel mai mare furnizor de ajutor militar Ucrainei din UE, va cheltui 2,1%, sau 72 de miliarde de euro, în acest an.

Oficialii din Occident sunt foarte critici cu privire la pregătirea NATO pentru un război la scară largă, precum cel din Ucraina. De exemplu, guvernul britanic a recunoscut că armata lor nu va rezista un an într-o astfel de situație, chiar dacă ar lupta ca parte a unei mari coaliții occidentale.

Fostul comandant al Forțelor Armate Valeri Zalujnîi evaluează critic pregătirea Europei pentru război cu Rusia . Potrivit calculelor sale, rușii vor scoate din joc apărarea aeriană occidentală în doar câteva luni de război activ.