BNR a scăzut dobânda cheie la 6,75 la sută pe an
Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis, joi, scăderea dobânzii de referință, la 6,75 la sută, pe an, începând cu data de 8 iulie.
BNR a decis și scăderea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75 la sută pe an, de la 8,00 la sută pe an, și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,75 la sută pe an, de la 6,00 la sută pe an
De asemea a menținut nivelul actual al ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Chiar dacă rata inflației a scăzut, fiind în luna mai de 5,1 la sută, pericolul se menține, de ieșire de sub control.
Rata inflației a scăzut mai mult decât se așteptau analiștii, dar, cu toate acestea BNR nu a tăiat din dobândă.
Dobânda de politică monetară este principalul instrument utilizat de băncile centrale pentru domolirea inflației.
Acesta se propagă prin intermediul sistemului bancar în întreaga economie.
Când o bancă centrală crește dobânda cheie, băncile comerciale majorează dobânzile la credite și la depozite. Asta face ca firmele să obțină mai greu bani de la bănci pentru a se dezvolta sau a-și finanța activitățile și, prin urmare, nu vor mai angaja personal suplimentar și nu vor mai majora salariile sau chiar le vor scădea.
Prin urmare, oamenii vor consuma mai puțin, ceea ce ar trebui să ducă la reducerea inflației. Iar, pe măsură ce inflația scade spre țintă (2,5 la sută ±1p.p., în cazul BNR), banca centrală reduce dobânda de politică monetară pentru a nu sufoca economia.
În practică, lucrurile nu sunt atât de simple și pot să apară fenomene care să întârzie scăderea inflației.
De exemplu, companiile pot fi obligate să majoreze salariile pentru a nu pierde angajații buni, ceea ce poate duce la creșterea consumului și la majorarea prețurilor în continuare.