BNR: Companiile din România au accesat credite în valoare de 5 miliarde lei, pentru clădirile ,,verzi”

Companiile din România au accesat credite pentru construirea de locuințe „verzi” în valoare de 5 miliarde de lei, în luna martie a anului, în creştere anuală de 129 la sută, față de trimestul unu din 2023.

La momentul actual, creditarea „verde” este încă o piaţă în formare, în România, dar are un potenţial ridicat pentru creşterea nivelului de intermediere financiară, a declarat, marţi, într-o conferinţă de specialitate, Florin Dragu, şef serviciu Direcţia Stabilitate Financiară din Banca Naţională a României (BNR).

16:23, 23.12.2024 • ECONOMIE

Prețul aurului continuă să crească, la cursul oficial al BNR. Leul s-a apreciat față de euro

14:28, 20.12.2024 • ECONOMIE

Moneda națională s-a depreciat, față de euro, la cursul oficial al BNR

Cele mai recente date, aferente lunii martie 2024, ne arată că valoarea acestor credite se setează undeva la 5 miliarde de lei, pe partea de companii, în creştere semnificativă. Dacă ne uităm cu un an în urmă, ritmul este undeva la 129 la sută. De asemenea, pe partea de flux vedem faptul că aceste credite reprezintă cam 5 la sută din totalul de împrumuturi „verzi”, însă dacă ne uităm în perspectiva întregului portofoliu, vedem că stocul de finanţare este încă la un nivel relativ redus, cam 3 la sută din totalul de împrumuturi acordate companiilor, a explicat reprezentantul BNR.

Din perspectiva distribuţiei, majoritatea împrumuturilor se duc pe partea de clădiri „verzi”, respectiv cam jumătate din finanţarea „verde”. Următorul segment este reprezentat de cel al electricităţii şi sistemelor de încălzire-răcire, urmat de partea de eficienţă energetică”, a subliniat Dragu.

Pe segmentul creditelor ipotecare „verzi”, valoarea acestora a ajuns la aproximativ opt miliarde de lei, în creştere de 69 la sută, în termeni anuali, şi reprezintă circa 8 la sută din totalul portofoliului de împrumuturi.

În ceea ce priveşte obligaţiunile „verzi”, cuantumul s-a situat la 720 de milioane de euro, în 2023.

„Această sumă este valoarea cumulată a ceea ce se realizase în ultimii doi ani, din perspectiva iniţiativelor pe care noi le realizăm. BNR a întreprins mai multe acţiuni pe acest palier care urmăreşte o creştere a gradului de conştientizare cu privire la efectele riscurilor climatice şi, de asemenea, cu privire la îmbunătăţirea disponibilităţii datelor privind creditarea „verde”. Aceasta vizează atât să sprijine instituţiile financiare în tranziţia verde, cât şi companiile nefinanciare prin creşterea capacităţii acestora de înţelegere a riscurilor climatice şi de a le spori gradul de pregătire pe termen lung pentru a fructifica toate aceste oportunităţi”, a menţionat oficialul BNR.

Dragu a amintit și un sondaj, în rândul a aproximativ 12.000 de companii din România, pentru a afla capacitatea de identificare a efectelor riscurilor climatice.

„Gradul de conştientizare, dar şi capacitatea de identificare a efectelor riscurilor climatice este încă incipientă şi semnificativ mai redusă în cadrul IMM-urilor, comparativ cu companiile de dimensiuni mari.

Dacă ne uităm la gradul de răspuns, vedem că 50 la sută dintre companiile mici au răspuns, în timp ce la nivelul corporaţiilor ponderea este undeva la 80 la sută. Din perspectiva accesului la finanţare, cam 60 la sută dintre firmele respondente consideră că acesta nu va fi afectat de schimbările climatice.

Am observat faptul că băncile au făcut progrese semnificative în ultimii trei ani în ceea ce priveşte integrarea acestor elemente în gestionarea riscurilor. Practic, majoritatea instituţiilor – cam 80 la sută dintre acestea – au răspuns că utilizează standarde internaţionale şi circa 10 la sută că intenţionează să le implementeze în următorul an”, a afirmat Florin Dragu.