BNR: Rata anuală a inflației va coborî la 2,1% la sfârșitul lui 2020

Nivelul inflației estimat pentru acest an a coborât la 2,1% conform estimărilor Băncii Naționale a României din Raportul asupra inflației, cu 0,6 puncte procentuale mai puțin decât în prognoza anterioară.

De asemenea, rata inflației prognozată pentru trimestrul al treilea din 2020 este de 2%. „Ulterior publicării Raportului din luna august 2020 s-au concretizat unele presiuni dezinflaţioniste mai semnificative induse preponderent de componente exogene ale coşului de consum, pe segmentul preţurilor volatile ale alimentelor şi, respectiv, al celor ale combustibililor”, explică BNR prognoza în scădere.

Pentru finalul lui 2021, prognoza de bază de 2,5% este reconfirmată pentru inflația IPC, în timp ce estimarea pentru inflația de bază a fost revizuită în jos cu 0,1 puncte procentuale, pâmă la 2,1%.

„Principala condiţionare a scenariului de bază continuă să rămână cea de ordin medical şi se referă, pe de o parte, la dinamica propagării virusului, iar pe de altă parte, la momentul la care va fi disponibil în mod generalizat un vaccin. Natura aparte a acestei crize îngreunează considerabil chiar şi formularea unor scenarii de risc cu privire la relaţia biunivocă dintre evoluţiile din plan medical şi, respectiv, cele din plan economic. Astfel, sunt dificil de evaluat durata şi intensitatea crizei medicale, calibrarea măsurilor de răspuns din partea autorităţilor ori măsura sincronizării acestora şi, în cele din urmă, gradul de asimetrie a revirimentului economic din diverse economii”, se arată în Raportul BNR.

14:58, 13.12.2024 • ECONOMIE

Este vreun indicator macro care să arate optimist în România?

16:34, 27.09.2024 • Indicatori macro

Alarmă fiscală: Deficitul se adâncește! Risc major pentru economia României

Banca Națională arată că și evoluția viitoare a politicii monetare și a indicatorilor macro depind de evoluția politicii fiscale, care rămâne o sursă de incertitudini. Cu riscuri ce decurg din posibilitatea apariției unui volum mai mare de cheltuieli bugetare, provocat de criza de sănătate publică.

„Orice înăsprire de către autorităţi a setului de măsuri administrative ce vizează mai buna gestionare a riscurilor din plan medical ar ocaziona atât cheltuieli suplimentare – în vederea sprijinirii agenţilor economici afectaţi în mod direct de măsurile de distanţare socială – cât şi posibile pierderi de venituri bugetare, dată fiind comprimarea mai amplă a activităţii economice”, arată BNR, care precizează că în cazul României ne poate duce în procedura de deficit excesiv.